Caracatita coruptiei (si �n justitie?!)

Judec�tor Mihai CIUBOTARU

1. Scandalul e mare c�t casa si, pe m�sur� ce se fac noi dezv�luiri, el (scandalul) cap�t� o amploare devastatoare pentru prestigiul miilor de oameni, onesti, care muncesc, din greu, �n magistratur� si, mai ales, pentru ideea de justitie.
2. Stirile sďż˝nt, cu adevďż˝rat, halucinante: douďż˝ judecďż˝toare de la Tribunalul Capitalei, cea mai mare instantďż˝ de acest grad din tarďż˝, se pare cďż˝ s-au „ďż˝nfrďż˝tit“ cu infractori periculosi, de la care au primit mari sume de bani, ďż˝n schimbul solutionďż˝rii favorabile a cauzelor ďż˝n care rďż˝u-fďż˝cďż˝torii erau implicati.
3. Mai grav pare cďż˝, la acest, incalificabil „tďż˝rg“, s-au asociat avocati si grefieri, care, prin fraudarea sistemului informativ ECRIS - de distributie aleatorie a dosarelor - si-au repartizat, arbitrar, cauzele cu inculpatii care i-au „cumpďż˝rat“ ca pe o marfďż˝ oarecare... Dacďż˝ este asa, ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ asistďż˝m la un dezastru greu de evaluat si de remediat!
4. Am fost judec�tor timp de aproape jum�tate de secol si multe mi-a fost dat s� v�d, dar, cu durere (fizic�) m�rturisesc c� asa ceva n-am v�zut si nu mi-am �nchipuit c� s-ar putea �nt�mpla! Judec�torul este, si el, o fiint� uman� vulnerabil� ca orice om, dar, dac� este �ntreg la minte si la suflet si, c�t de c�t, cu fric� de Dumnezeu, simte c�, dup� ce �mbrac� roba devine si altceva dec�t a fost �nainte de a face acest gest, c� aceast� hain�, aproape sacerdotal�, �l singularizeaz�, �mpov�r�ndu-l cu o r�spundere coplesitoare.
5. Eu nu-mi pot ďż˝nchipui cďż˝ cele douďż˝ judecďż˝toare - cu avocatii lor cu tot - au fost sau sďż˝nt lipsite de discernďż˝mďż˝nt si atunci mďż˝ ďż˝ntreb: cum a fost posibil ca ele sďż˝ se coboare atďż˝t de jos?! Poate cďż˝ un rďż˝spuns, cďż˝t de cďż˝t plauzibil, ďż˝l putem gďż˝si admitďż˝nd cďż˝, ďż˝n spatele sinistrei „povesti“, se ascunde, pur si simplu, Diavolul.

„Dacďż˝ nu curge, picďż˝“, „cďż˝nd iesi cu «dreptul»?“

6. „... Toate bogďż˝tiile (bucuriile) lumii acesteia, Ti le dau Tie, dacďż˝ Te ďż˝nchini Mie“ - spune Diavolul Fiului Omului si, ďż˝n ultimďż˝ analizďż˝, fiecďż˝ruia dintre noi (Matei 4, 9)“. Aparent generos ďż˝n „tďż˝rgul“ propus, Cel Rďż˝u oferďż˝, de fapt, o imensďż˝ iluzie: bunuri inconsistente, trecďż˝toare, ďż˝nsďż˝, vai, vedem, iatďż˝, cďż˝ nu putini oameni cad pradďż˝ acestui miraj, acestei himere. Acasďż˝ la judecďż˝toarea Antonela Costache s-a gďż˝sit o imensďż˝ vilďż˝ - buncďż˝r, stil Bauhaus, pďż˝zitďż˝ de bodyguarzi cďż˝rora pentru acest serviciu le plďż˝teste lunar 70 de milioane de lei vechi: de unde?! Pe lďż˝ngďż˝ vilďż˝, ea a mai „agonisit“ (cu bani, de unde?)) douďż˝ apartamente, o garsonierďż˝ si a mai si ďż˝mprumutat (de unde?) 200.000 euro, unei prietene. Azi, peste aceastďż˝ „avere“ bate „crivďż˝tul“: meritďż˝ „investitia“?!
7. La judecďż˝toarea Dinu Viorica s-au gďż˝sit: douďż˝ apartamente, o garsonierďż˝, un teren, o limuzinďż˝ „bengoasďż˝“ si niste zeci de mii de euro ascunsi printre borcanele cu murďż˝turi. La ce-i mai folosesc toate aceste bunuri?! Le-a dat, pe toate, ďż˝n schimbul unei celule... Nu e jalnic? Sigur, morala robei este dificil de ďż˝nsusit, dar magistratii stiu, din istoria dreptului romďż˝nesc, cďż˝ au fost si perioade cďż˝nd arestarea unui judecďż˝tor provoca doliu ďż˝n ďż˝ntreaga justitie! Cum sďż˝ nu fim nostalgici?!
8. Azi, vai, cangrena coruptiei muscďż˝, nemilos, din structura ďż˝ntregului corp al purtďż˝torilor de robďż˝ (judecďż˝tori, procurori, avocati, notari, grefieri etc), ďż˝ncďż˝t, pe bunďż˝ dreptate, lumea se ďż˝ntreabďż˝, cum si noi - majoritatea celor neatinsi de acest morb - ne ďż˝ntrebďż˝m: ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ si ce este de fďż˝cut? Prelungitďż˝ si ďż˝mpleticitďż˝, tranzitia, cu metehnele ei, afecteazďż˝, iatďż˝, si magistratura: ďż˝n societatea noastrďż˝ coruptia pare cďż˝ s-a cam generalizat, devenind un fel de cutumďż˝, intrďż˝nd ďż˝n folclor: „dacďż˝ nu curge, picďż˝“, „cďż˝nd iesi cu «dreptul»?“, „mie ce-mi iese de aici?“, „gďż˝seste o «portitďż˝» ďż˝n lege“, „ai pe cineva, undeva, sďż˝-mi rezolve asta?“, „tu pe cine cunosti?“, „de ďż˝sta cum sďż˝ mďż˝ apropii si ce sďż˝-i dau?“ etc.
9. „Pactul cu Diavolul“ exprimďż˝, simbolic, ďż˝nsďż˝si esenta vietii: tentatiile (ispitele) lui sďż˝nt tentatiile (ispitele) vietii. „Viata-i scurtďż˝, sďż˝ ne bucurďż˝m, deci, cďż˝t mai avem timp, pretul nu conteazďż˝!“, cam asta-i „filosofia“ care-i animďż˝ pe nu putini semeni ai nostri. Or, pďż˝catul primordial a fost ďż˝nceputul catastrofei! Numai cďż˝ omul cu discernďż˝mďż˝nt, cu simt al ierarhiei valorilor si cu vointďż˝, nu se lasďż˝ confiscat de acest pďż˝cat, ci i se sustrage. Nu cedeazďż˝!
10. Putem iesi din Pďż˝catul Originar, numai depďż˝sindu-l. ďż˝naintďż˝m conform unei, profunde, chemďż˝ri interioare sau ďż˝naintďż˝m ca niste orbeti, ca niste automate, trďż˝ind ďż˝n sterilitate, ďż˝n inautenticitate? Aceasta-i ďż˝ntrebarea cu care, la tot pasul, sďż˝ntem confruntati. Si nu-i deloc usor sďż˝ facem fatďż˝ acestei sfidďż˝ri: Demonul uzurpďż˝ aparentele, aruncďż˝nd ďż˝ndoialďż˝ asupra realitďż˝tilor, strecurďż˝ndu-ne ďż˝n inimi speranta desartďż˝ cďż˝ „merge si-asa“, oricum.

„Poate unii privesc coruptia ca pe ceva natural, organic“

11. Sarpele nu are nevoie de elocintďż˝: ďż˝ntreaga lui artďż˝ de a convinge stďż˝ ďż˝ntr-o usoarďż˝ soaptďż˝: „ďż˝ncearcďż˝ si asta!“. „ďż˝ncearcďż˝, nu te teme si o sďż˝ vezi ce bine o sďż˝-ti fie!“. Astfel, picďż˝tura de venin ďż˝si face, imediat, efectul. Omul a cďż˝zut pentru cďż˝ - precum judecďż˝toarele noastre - a abuzat de libertatea sa: „lasďż˝', cďż˝ merge, de ce sďż˝ nu meargďż˝?!“. Numai cďż˝ glodurosul drum ducea, pentru ele, ďż˝n altďż˝ parte decďż˝t ďż˝si ďż˝nchipuiau. Culmea este cďż˝ una dintre ele se destďż˝inuie celeilate: „dragďż˝, am avut un vis rďż˝u, un cosmar“. A fost, deci, cumva, „avertizatďż˝ si totusi, a „mers“ mai departe, pe drumul pierzaniei: a cedat ispitei...
12. De ce, Dumnezeule, de ce? Rďż˝spunsul pare cďż˝ este mai simplu decďż˝t credem: fiecare priveste lucrurile, viata, rostul ei, prin prisma lui de valori (economice, politice, sociale, morale, spirituale etc), pe care le ierarhizeazďż˝ dupďż˝ cum ďż˝i place. De aceea, poate, unii privesc coruptia ca pe ceva natural, organic, ca pe o componentďż˝ ineluctabilďż˝ a procesului vietii: „lasďż˝, bďż˝, cďż˝ se poate si asa. De ce sďż˝ nu se poatďż˝? Tu nu vezi cum fac ceilalti?“.
13. Tentatiile sďż˝nt mari si interesele, uneori, uriase! Sďż˝ ne gďż˝ndim numai la retelele, complicate, ale nepotismului, la infinitele si subtilele forme de favoritism peste care dďż˝m mereu, ďż˝ncďż˝t, pe acest, nenorocit, „fond“, virtutea, integritatea, cumpďż˝tarea, simplitatea, spiritul public devin obiectul ridiculizďż˝rii sI al dispretului: „esti fraier, bďż˝, dacďż˝ vrei sďż˝ fii «altfel» decďż˝t restul lumii!“. Astfel, vanitatea, ďż˝ngďż˝mfarea prosteascďż˝, egoismul, ticďż˝losia si venalitatea (mita, spaga, foloasele necuvenite etc) tind sďż˝ ďż˝nghitďż˝ totul..
14. Evident, de c�nd lumea si cam peste tot �n lume, structurile sociale exercit� o presiune important� asupra anumitor persoane din societate, spre a adopta, mai degrab�, un comportament nonconformist dec�t unul conformist. Numai c� acela care tr�deaz� �ncrederea investit� �n el, este, pur si simplu, corupt, dup� cum, la fel de corupt este si cel ce abuzeaz� de puterea si prerogativele lui, de functia lui.
15. De aceea, pe bun� dreptate, P�rintii Fondatori ai Statelor Unite ale Americii (Alex Hamilton, Samuel Adams, Benjamin Franklin, George Washington, James Madison, Abraham Lincoln etc) vedeau �n coruptie o boal� distrug�toare, fatal� pentru stat, deoarece coruptia amenint� nu numai ordinea constitutional�, ci si valorile societ�tii democratice.

„Fragilitatea unui regim politic, de oriunde ar fi el, oferďż˝ spatiu larg coruptiei“

16. Evident, miza este imens�: puterea, averea si gloria, vorba lui Machiavelli. Numai c�, pe l�ng� toate aceste, deloc neglijabile bunuri, mai exist� si: sentimentul drept�tii, revolta �n fata tic�losiei si speranta m�ntuirii prin slujirea semenilor. Idealism? Poate. Dar, �n acest din urm� caz, idealismul nu este altceva dec�t pragmatismul lucrurilor �nalte. De pragmatici m�runti si mercantili este plin� scena si ne-am cam s�turat de ei.
17. Are coruptia si conotatii politice? Are, nu se poate s� nu aib�. Fragilitatea unui regim politic, de oriunde ar fi el, ofer� spatiu larg coruptiei, expresia esecului sau a incapacit�tii autorit�tii de a asigura ordinea constitutional�. �ntr-un asemenea sistem politic si de guvern�m�nt, coruptia asigur� servicii pe care oamenii le doresc, dar pe care regimul nu le reglementeaz�, nu le istoveste, ori traditiile morale le refuz�.
18. Ajungem, astfel, la coruptia politicďż˝. „Urmďż˝reste ca, mai ďż˝ntďż˝i, sďż˝ cuceresti puterea, Regatul Politicii, apoi toti si toate celelalte ti se vor supune“ - a pus Kwane Nkrumah al Ghanei sďż˝ se scrie la baza statuii sale din fata Curtii de Justitie din Accra. Asta spune totul despre gďż˝ndul, ascuns, al tuturor celor ce rďż˝vnesc la o pďż˝rticicďż˝ din puterea pďż˝mďż˝nteascďż˝: cel ce are putere are tot ce vrea si pe deasupra cďż˝te ceva!“.
19. Consecinta obtinerii prerogativelor puterii este, uneori, abuzul de putere: oamenii influenti, aflati �n posturi �nalte, caut� uneori s�-si sporeasc� puterea si averea f�r� s�-si fac� scrupule �n leg�tur� cu mijloacele pe care le folosesc pentru a obtine ceea ce doresc. De regul�, aceste mijloace s�nt subtile si camuflate �n demagogie, �nc�t s�nt greu de observat, depistat sI eradicat.
20. Unde? Cďż˝nd? De cďż˝nd lumea si peste tot ďż˝n lume, coruptia politicďż˝ este la fel de veche ca banii si ca guvernarea! Exemple? Iatďż˝, doar cďż˝teva: cine si de unde strďż˝nge „bani pentru partid?“. Cine sponsorizeazďż˝ campaniile electorale? Cum sďż˝nt rďż˝splďż˝titi suporterii candidatilor si partidelor cďż˝stigďż˝toare ďż˝n alegeri? Ce fac acesti suporteri ďż˝n posturile astfel obtinute?

„Societatea civilďż˝? Fragilďż˝. Cultura politicďż˝? Precarďż˝.“

21. Dau acesti suporteri, proaspďż˝t ďż˝nscďż˝unati, prioritate interesului public sau intereselor partidului care i-a pus ďż˝n „pďż˝ine?“ La ce set de valori aderďż˝, practic, alesii nostri? Cu ce principii se identificďż˝ ei? Rďż˝spunsul este simplu: o dezvďż˝luie stilul si, mai ales, nivelul de viatďż˝ de dinainte sI de „dupďż˝“ „ďż˝nscďż˝unare“... Se vede cu ochiul liber, nu?
22. Unii politicieni dovedesc o uluitoare m�iestrie �n demagogie, care le permite s�-si declare, patetic, dragostea pentru dreptate, �ntr-o manier� foarte conving�toare si s� practice un comportament exact pe dos: linia, subtire, �ntre politica pragmatic� si cea corupt� este traversat� �n aceste cazuri cu usurint� de unii insi al c�ror interes major este legat doar de propriul buzunar, nu de interesul public c�ruia, chipurile, li se dedic�.
23. Declinul institutiilor (una dintre ele fiind magistratura), ale normelor traditionale, ale moralitďż˝tii publice, declinul clasei politice se datoreazďż˝ tocmai ascendentei parvenitilor sociali si noilor tentatii care asalteazďż˝ societatea noastrďż˝, unde adevďż˝rata religie devine cultul banului: venalitatea sare ďż˝n ochi! La toate nivelurile, nu putini dau si primesc „spagďż˝“ ďż˝n bani sau ďż˝n schimburi de servicii. Toatďż˝ lumea stie, toatďż˝ lumea tace...
24. Deci, conversia puterii ďż˝n bani, servicii sau alte foloase necuvenite si a acestora din urmďż˝ ďż˝n putere. Domnesc „retelele“ si „relatiile“: cine cu cine se „are“? La putere sďż˝nt obscurele „tranzactii“ pentru a se asigura cďż˝stigurile, imunitďż˝tile si impunitďż˝tile. La o privire atentďż˝ se vede fuziunea dintre puterea administrativďż˝ si mediul de afaceri: politica este un alt fel, profitabil, de afaceri prospere. Putere pentru bani si bani pentru putere! Bunďż˝starea materialďż˝, ca obsesie fundamentalďż˝!
25. Societatea civil�? Fragil�. Cultura politic�? Precar�. Retelele de putere, invizibile, care impun norme de reciprocitate si constr�ngeri informale asupra celor aflati �n pozitii oficiale: loialit�ti si dependente. Interese si inertii. Clientelism de partid si de stat �n alocarea resurselor. Primeaz� interesul privat si de grup, de unde dezertarea c�tre tab�ra aparent c�stig�toare. Ignorarea deliberat� a regulilor de baz� ale democratiei, ale normelor si procedurilor.

Legea firii

26. De ce nu s�nt aduse la cunostint� marelui public contractele de stat, cu beneficiari si sume? Dar procedura de achizitii? De ce nu este transparent� (cum, �n mod repetat, ne cere Comisia European�), procedura selection�rii candidatilor pentru sefia DNA si a Parchetului General? De ce fondurile publice s�nt distribuite discretionar unor partide si rude? Conventia ONU contra coruptiei cere eficient�, transparent�, merit si aptitudini. A semnat si Rom�nia aceast� Conventie: o respect�m? Nu prea...
27. „Pďż˝catul originar“ al situatiei ďż˝n care ne aflďż˝m: coruptia si clientelismul, adicďż˝ „descurcatul“, cultivarea „relatiilor“, a „aranjamentelor“ mai mult sau mai putin ortodoxe - obisnuinte care au ajuns sďż˝ facďż˝ parte din firea noastrďż˝. Cultura compromisului, a oportunismului: ne place sďż˝ ne acomodďż˝m, ocolind principiile, regulile, cuvďż˝ntul dat, angajamentele, fie ele si solemne. Apoi: ďż˝ntďż˝rzierea marilor privatizďż˝ri, de unde modesta infuzie de capital strďż˝in. ďż˝ntďż˝mplďż˝tor?!
28. Dupďż˝ acest „ocol“ - poate cam mare -, sďż˝ ne ďż˝ntoarcem la protagonistii acestui text - magistrati ďż˝n capitala tďż˝rii - si sďż˝ subliniem cďż˝ ideea de justitie este o virtute sinteticďż˝, interioarďż˝, adicďż˝ de importantďż˝ vitalďż˝, cardinalďż˝, ďż˝n primul rďż˝nd, pentru viata personalďż˝ a magistratului, cďż˝t si pentru vietile celor ce trec prin fata lui.
29. „Existďż˝ ďż˝n mine ceva mai adďż˝nc decďż˝t mine“ - spune Sf. Augustin: este, fireste, prezenta bunului Dumnezeu. Asta ďż˝nseamnďż˝ cďż˝, oriunde te-ai afla (fie si ďż˝n liftul pe care l-ai oprit ďż˝ntre etaje, ca sďż˝ nu fii vďż˝zut si auzit), Centrul poate fi interiorizat. Cďż˝ci numai prin interiorizarea virtutilor Centrului devii autentic. Altminteri, te golesti de continut, devenind o biatďż˝ fantosďż˝, ďż˝n bďż˝taia vďż˝ntului.
30. Cu alte cuvinte, fundamentul obligatiei morale se gďż˝seste ďż˝n Dumnezeu: este legea vesnicďż˝, la care omul - om este pďż˝rtas, prin legea naturalďż˝ a lucrurilor: lege „nescrisďż˝“, dar ďż˝ntipďż˝ritďż˝ ďż˝n inima fiecďż˝ruia dintre noi, legea firii, care spune: asta „ďż˝ncape“, aia nu; asta se cade, aia nu; asta se face, aia nu. Dacďż˝ cele douďż˝ judecďż˝toare - si complicii lor - au ignorat acest elementar comportament, ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ ďż˝si meritďż˝ „calvarul“...
31. Misterele aparatului judiciar par de nepďż˝truns. Prin hďż˝tisurile lui, chiar si initiatii abia dacďż˝ se descurcďż˝. Este o lume care nu vrea sďż˝ fie vďż˝zutďż˝ ďż˝n adevďż˝rul ei intim. Deoarece tďż˝ria ei se ďż˝ntemeiazďż˝ pe acceptarea, fďż˝rďż˝ conditii, a unor ritualuri pe care profanii nu le pot ďż˝ntelege. Din pďż˝cate, protagonistii acestui penibil si sulfuros scandal aratďż˝ lumii cďż˝, ďż˝n realitate, este vorba de o pseudo-transcendentďż˝, ce se vrea justificatoare, desi nu este decďż˝t prelungirea unei mizerii fďż˝rďż˝ seamďż˝n. Suficientďż˝ siesi, lumea judiciarďż˝ de altďż˝datďż˝ nu avea de dat socotealďż˝ decďż˝t propriei ierarhii: „stďż˝pďż˝nďż˝ esti si nimeni nu e stďż˝pďż˝n pe tine“. Era „autonomďż˝“. Azi, vai, lucrurile au luat-o la vale, rďż˝u de tot...

t�rgulN.R.: Intertitlurile acestui articol apartin Redactiei Monitorul.