Cu Nea Marin despre folclor, dans, emisiuni si fufe proaste

Marin Barbu, alias Nea Marin, de la Dansez pentru tine si Serviti, v� rog, a descins mai zilele trecute la Bicaz. Cu tint� precis�, Clubul Cimentistilor, Nea Marin a tinut s� revad� baza material� a institutiei culturale bic�jene vizitat� cu ani �n urm� si s�-l re�nt�lneasc� pe directorul acesteia, Petrut Popovici, cu care a avut relatii profesionale �nainte de �'89. �n calitate de presedinte al Asociatiei Coregrafilor din Rom�nia, Marin Barbu a tinut s�-i �nm�neze sefului Clubului Cimentistilor Atestatul de Coregraf obtinut de c�tre Petrut Popovici ca urmare a sustinerii unor test�ri privind calitatea si talentul s�u de instructor-coregraf. Cu prilejul vizitei la Bicaz, reprezentantul Centrului National de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale din cadrul Ministerului Culturii, Marin Barbu, a acordat �n exclusivitate un interviu pentru Monitorul.

Reporter: Domnule coregraf cui s� m� adresez, lui Marin Barbu, personalitate marcant� �n politica de promovare a folclorului rom�nesc, sau lui Nea Marin, cel ce pune pe jar vedetele la emisiunea TV Serviti, v� rog si instructorul �n ale dansului popular la Dansez pentru tine?
Marin Barbu: Cui doriti. Lumea m� stie mai mult de Nea Marin cel ce pune vedetele la munc� �n Serviti, v� rog. Dar merge si Marin Barbu...
Rep.: Cu ce prilej la Bicaz, domnule Marin Barbu?
M. B.: De fapt, la Bicaz am ajuns ca urmare a vizitei mele �n judetul dumneavoastr�, la chemarea familiei regretatului coregraf Nae Rotaru, pentru a face corectura celui de-al doilea volum al unei c�rti, prin care fostul meu coleg si prieten las� mostenire generatiei prezente si viitoare �ntreaga sa activitate de promotor �n ale folclorului si coregrafiei dansului popular din zona Neamtului. Mai mult, la Piatra Neamt am vizionat si o formatie de tineri, care face treab� bun�. Am stat de vorb� cu ei, i-am �nscris �n Asociatia Coregrafilor, le-am f�cut atestate si de-acum la treab�. Dar, fiindc� veni vorba despre Nae Rotaru, pentru mine si noi, coregrafii din Rom�nia, acesta a fost emblema Neamtului. C�nd spuneai Nae Rotaru, spuneai Piatra Neamt si G�rcina. Ei, �n atare conditii, am l�sat totul la o parte si am venit la Neamt. C�t priveste Bicazul, cunosc�ndu-l pe Petrisor Popovici, ca om ce se ocup� de dansul popular �n zon� si care a avut rezultate bune de-a lungul anilor, am r�spuns invitatiei sale, si iat�-m� aici, unde-i frumos si liniste.

„Acolo unde pďż˝trunde civilizatia, dispare traditia“

Rep.: Ca specialist �n ale folclorurului, v-as �ntreba spre ce se �ndreapt� acesta �ntr-o lume mereu �n schimbare?
M.B.: Of... aici e mult de discutat. Eu m� ocup mult de cercetare. Faptul c� merg �n satele din toate zonele folclorice, cunosc bine situatia. Si s�nt dezam�git, pentru c� este stiut, acolo unde p�trunde civilizatia, dispare traditia. Au disp�rut foarte multe jocuri, si asta o dat� cu disparitia l�utarilor si a b�tr�nilor. Din p�cate, acum ne-au r�mas, asa, niste joculete, care se mai p�streaz�, ici-colo... De-aia spun, c� institutiile de cultur� trebuie s� aib� mare grij�, c� dac� dispare si aceast� generatie p�str�toare de traditii, va fi foarte greu pentru tinerii de 14-15 ani s� mai continue. Ei, s�rmanii, n-au cunoscut satul rom�nesc si adev�ratul t�ran, care mergea la hor� si dansa de pl�cere. Sigur, copiii vor prelua acele joculete, dar nu vor reusi s� transmit� acea pl�cere de a dansa. Vor dansa ca niste roboti.
Rep.: �n aceast� imagine relativ sumbr�, Neamtul unde se situeaz�?
M.B.: Plec de la dumneavoastr� cu o impresie chiar pl�cut�. Bine, nu pot s� trec cu vederea c� �nainte de �'89 aici existau mai multe ansambluri, c� exista S�vinestiul, c� exista Nae Rotaru, emblema, cum am afirmat, si �n acelasi timp c� dup� �'90 lucrurile s-au schimbat. A luat-o la vale si folclorul, precum economia si toate celelalte sectoare. A fost o perioad� grea si la Neamt. Cu sase perechi de dansatori si vreo nou� instrumentisti este greu s� faci performant�. Dar, uite, c� vrem - nu vrem, a sosit vremea ONG-urilor, care au ap�rut si la dumneavoastr�. S-a format o fundatie Nae Rotaru, o asociatie Codrii Neamtului si faptul c� tinerii iubitori ai traditiilor se adun� sub umbrela acestora este un lucru bun. Eu cred c� ceea ce s-a �nceput �n Neamt e o baz� bun�. Am v�zut cu ocazia vizion�rii de care v� vorbeam, 20 de perechi de dansatori care dansau cu energie si pl�cere, condusi de un t�n�r, Sebi, si se citea pe chipul lor c� o fac dezinteresat material, din pasiune. Cred c� institutiile statului trebuie s� se deschid� si s� colaboreze cu aceste ONG-uri.

„Am constatat cďż˝ tinerii nu stiu sďż˝ facďż˝ mai nimic“

Rep.: Folclorul rom�nesc, at�t de original si de frumos, mai poate constitui pentru noi un brand de tar�?
M.B.: Aici e o problem�. Chiar discutam cu mai mult� lume. Nu mai este ce-a fost. �nainte de �'89, c�nd spuneai �n str�in�tate Rom�nia, toat� lumea zicea Ceausescu, Gheorghe Zamfir, Nadia Com�neci, dar si c�lusul si cioc�rlia, pe c�nd acum str�inii asociaz� Rom�niei etnicii romi si toate r�ut�tile f�cute de unii si de altii prin Europa. Si chiar m� g�ndeam, ce-ar fi ca vara, din ansamblurile pe care le p�storim noi, s� mearg� l�ng� Turnul Effel sau sub Turnul Londrei si c�te o or�, dou� pe zi s� c�nte si s� dansezi c�lusarul, hora sau b�tuta rom�neasc�. Ei, ce-ar spune atunci europenii? Un alt proiect ar fi s� realiz�m un spectacol prin care s� �mbin�m folclorul cu modernul, pentru c� at�t occidentalii, c�t si generatia nou�, vor asa ceva. Acum, nu poti s� mai vii numai cu c�ntece de-acelea b�tr�nesti, pentru c� tinerii nu mai au r�bdare. Si-atunci, trebuie s� realizezi altceva. Dar, atentie, cu mult� finete si bun gust, pentru a nu vulgariza tezaurul noastru folcloric.
Rep.: Nea Marin, vďż˝ spun asa pentru cďż˝ doresc sďż˝ trecem la activitatea din televiziune. Pe dumneavoastrďż˝ lumea vďż˝ stie mai mult ca vedetďż˝ TV.
M.B.: La PRO TV am ajuns tot prin dansul popular. S�nt consultantul artistic la emisiunea Dansez pentru tine si coregraful fiec�rei perechi, ce valorific� folclorul rom�nesc, dansul international si dansul tig�nesc, Dup� aceea am ajuns s� realizez emisiunea Serviti, v� rog, care a avut mare succes si pe parcurs, lucr�nd �n echip� cu tinerii din televiziune, s-a creat asa o chimie, �nc�t acum m� simt ca acas�, iar publicul m-a asimilat ca atare. Ideea emisiunii Serviti, v� rog s-a n�scut tocmai din chimia despre care v� vorbeam. V�z�nd realizatorii TV c� s�nt agreat de cei cu care lucram, chiar dac� le mai aplicam c�te una, ce si-au zis? Ia s� mergem noi �n alte medii, la munte, la mare, �n delt� pentru a face cunoscut lumii cum se comport� vedetele noastre. Si n-a fost rea ideea, deoarece a fost pl�cut� publicului. O spune num�rul de spectatori TV. Faptul c� eu m-am n�scut la tar� si cunosteam ce �nseamn� viata acolo, m-a ajutat foarte mult. Cu aceast� ocazie mi-am redescoperit copil�ria. Mi-am dat seama c� �mi lipsea un asa segment din viat� care s� m� readuc� pe p�m�nt. Am �nv�tat �mpreun� cu cei ce pe care-i aveam �n subordine foarte multe lucruri noi. Dar �n acelasi timp, din nefericire, am constatat c� tinerii nu stiu s� fac� mai nimic. Ei s�nt dependenti de telefon, de net, nu de grija zilei de m�ine. Dac� va veni o vreme s� tr�iasc� de pe urma animalelor, mor de foame. Au acces acum la informatie, dar ce folos, iau tot ce-i prost �n alte p�rti. De asta nici nu progres�m. Avea dreptate, si ne-am sup�rat pe Brucan, care zicea c� ne trebuie 20 de ani pentru a ne adapta la noua conjuctur�. Iat�, au trecut 23 de ani, si nu �naint�m deloc.

„Sďż˝ntem un popor talentat“

Rep.: Dar televiziunea, oare, nu contribuie si ea la n�uceala noastr�?
M.B.: Si aici, ar fi multe de spus. Dac� stai si te g�ndesti si la emisiunea pe care o fac eu, asta de var�, 50% dintre cei ce particip� s�nt adusi de mine si 50% de c�tre produc�tor. S�nt fufe din astea despre care n-am auzit. Si altele ce apar pe la posturile de televiziune ca fiind proaste. Si proaste si s�nt. Eu chiar m-am sup�rat la un moment dat, dar produc�torul mi-a atras atentia c� si acestea au dreptul la imagine si c� existe segment de public care doreste s� vad� si asa ceva.
Rep.: Dintre toate emisiunile care vďż˝ este cea mai dragďż˝?
M.B.: Dansez pentru tine, pentru c� acolo e viata mea. Faptul c� lucrez cu Edy Stancu si alti tineri talentati, nu e de ici de colo. �nv�t�m unii de la altii, experiment�m lucruri noi, si marea mea implinire este c� �ncet-�ncet am reusit s�-l determin pe Edy s� �nteleag� ce �nseamn� dansul popular rom�nesc si cum poate prin trupa lui de balet s� realizeze acea simbioz�, dans modern-folclor, �n scop creator. Asa s-a reusit �mbinarea c�lusului cu hip hop-ul, ceea ce n-a f�cut nimeni p�n� la noi. Asta, �n ce priveste Dansez pentru tine, dar �ncerc�m coregrafii noi si la alte emisiuni, de genul Rom�nii au talent sau altele.
Rep.: Dac� tot ati adus vorba, chiar au rom�nii talent?
M.B.: Da. S�ntem un popor talentat. Ideea este s� scoatem �n evident� acest lucru. Si emisiunea despre care am amintit, asta face.
Rep.: Dar talentul dumneavoastr�, c� nu se poate spune c� nu s�nteti talentat �n tot ce faceti, cum a iesit la suprafat�?
M.B.: Printr-o conjunctur� favorabil�, noroc de la Dumnezeu si mult�, mult� munc�. De aceea le spun tinerilor c� �n viat� trebuie s� valorifici toate sansele si s� muncesti p�n� nu mai poti. Si-atunci, vin si rezultatele asteptate.
Rep.: Vďż˝ considerati un om realizat?
M.B.: Da. Si doresc tuturor s� aib� noroc �n viat�, m�car c�t am avut eu.
Rep.: Veti mai reveni la Bicaz?
M.B.: Ori de c�te ori voi avea prilejul, cu mare pl�cere.