SECURITATE SI CRIMINALITATE - PROBLEMA INTERCEPT�RILOR

1. 1998-2005, judecďż˝tor la Curtea Supremďż˝ de Justitie (azi: ďż˝nalta Curte de Casatie sI Justitie). ďż˝ntr-o zi, miscare mare pe culoare. ďż˝ntreb ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ si mi se spune cďż˝ a „intrat“ dosarul cu magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti, trimisi ďż˝n judecatďż˝ pentru sďż˝vďż˝rsirea unor infractiuni de coruptie (luare de mitďż˝, trafic de influentďż˝ etc). Au fost prinsi ďż˝n flagrant? Nu. Au fost „interceptati“.
2. Peste aproximativ o orďż˝ sďż˝nt invitat ďż˝n cabinetul presedintelui Sectiei Penale, care ďż˝mi confirmďż˝ stirea sosirii dosarului respectiv si mďż˝ ďż˝ntreabďż˝ dacďż˝ accept sďż˝ prezidez completul desemnat sďż˝ judece aceastďż˝ cauzďż˝. „Dvs. sďż˝nteti venit de la Piatra Neamt, nu-i cunoasteti pe inculpati, dupďż˝ cum nici ei nu vďż˝ cunosc, ďż˝nsďż˝ noi, cei din Bucuresti, am fost colegi cu ei“ - adaugďż˝ presedintele. Legal, nu am nici un motiv sďż˝ mďż˝ abtin, ďż˝ncďż˝t accept sďż˝ judec „Banda celor patru“.
3. Cer, imediat, magistratului - asistent s�-mi aduc� dosarul, ca s�-l studiez si, �n momentul �n care numeroasele volume �mi s�nt asezate pe birou, v�d c� ele s�nt �nsotite de un num�r considerabil de casete cuprinz�nd �nregistrarea unor convorbiri telefonice. Cer s� vin� un tehnician care s� m� ajute s� ascult convorbirile. Le confrunt cu transcrierea lor, de la dosar, si constat c� s�nt identice.
4. ďż˝nvinuirile sďż˝nt grave: avocatďż˝, fost procuror ďż˝n Bucuresti, intrďż˝ ďż˝n Barou (unde „se cďż˝stigďż˝ mai bine“) si, ďż˝ncet-ďż˝ncet, se „ďż˝mprieteneste“ cu unul dintre „clienti“ - multirecidivist -, cďż˝ruia ďż˝i promite, fatďż˝-cďż˝tre fatďż˝ si telefonic, cďż˝ poate sďż˝-i usureze „situatia“, mituind doi judecďż˝tori si un procuror de la instanta de apel, ceea ce si face. Pigmentate cu glumite de doi bani, convorbirile telefonice avocat - inculpat (ďż˝ncarcerat) si avocat - magistrati, sďż˝nt nu numai acuzatoare, ci si... amutitoare, pentru mine: nu mai auzisem asa ceva si nici nu mi-am ďż˝nchipuit vreodatďż˝ cďż˝ as putea sďż˝ aud.
5. Primul termen de judecatďż˝. Sala plinďż˝ pďż˝nďż˝ la refuz: dominďż˝ ziaristii. La apelul pďż˝rtilor rďż˝spund: avocata, ďż˝n stare de arest si cei trei magistrati. Magistratul-asistent citeste actul de ďż˝nvinuire, apoi se trece la interogarea inculpatilor. Prima este ascultatďż˝ avocata, protagonista penibilei „afaceri“ judiciare.

„Am vďż˝zut (la DNA) cum se ďż˝nregistreazďż˝ si cum se descarcďż˝ informatia“

6. V�dit coplesit� de povara situatiei �n care se afl�, avocata, mai mult moart� dec�t vie, se apropie, cl�tin�ndu-se, gata s� se pr�buseasc�. Cer s� i se dea un scaun, o invit s� se aseze si o �ntreb dac� a citit dosarul. �mi r�spunde afirmativ. Apoi o �ntreb ce are de spus cu privire la �nvinuirile ce i se aduc prin actul de trimitere �n judecat�. Cere s� asculte, din nou, �nregistrarea convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu detinutul si cu magistratii de la instanta de apel.
7. Dupďż˝ ascultarea ďż˝nregistrďż˝rilor, avocata declarďż˝ cďż˝ ďż˝si recunoaste vocea si dialogurile purtate cu „clientul“ din penitenciar si cu magistratii, dar cďż˝ unele convorbiri i se par trunchiate, scoase din context ďż˝ncďż˝t ďż˝ntelesul lor poate fi interpretabil. Aceastďż˝ obiectie a fost reiteratďż˝ de cďż˝tre fiecare dintre ceilalti inculpati interogati ďż˝ncďż˝t, pentru clarificarea situatiei ďż˝n discutie, instanta a dispus ca un expert tehnic sďż˝ lďż˝mureascďż˝ lucrurile.
8. ďż˝n prezenta mea, expertul a ďż˝ntrebat pe fiecare inculpat ce anume contestďż˝, care convorbire i se pare incomplet ďż˝nregistratďż˝ sau trunchiat redatďż˝. Astfel, s-a lďż˝murit cďż˝ la dosar s-a depus numai ďż˝nregistrarea convorbirilor care au legďż˝turďż˝ cu cauza („ďż˝mi dai, ďż˝ti dau atďż˝tia bani, ca sďż˝-i dau, la rďż˝ndul meu, cui trebuie ca sďż˝ se rezolve cutare lucru etc), celelalte discutii, adiacente, privind viata intimďż˝ a participantilor la dialog, discutii care, deci, n-aveau rost sďż˝ fie fďż˝cute publice, rďż˝mďż˝nďż˝nd pe casetďż˝ doar pentru a putea fi ascultate de judecďż˝torii ďż˝n cauzďż˝, ceea ce noi am si fďż˝cut, convingďż˝ndu-ne cďż˝ ďż˝nregistrarea nu are nici o „trunchiere“, nici o „rupere din context“, deci, nici o falsificare a incriminatoarelor dialoguri.
9. Dupďż˝ ce au vďż˝zut cďż˝ aceastďż˝ obiectie nu „tine“, inculpatii s-au consultat cu avocatii lor si au ridicat o nouďż˝ obiectie: „nu existďż˝ convorbirea originalďż˝ la dosar depunďż˝ndu-se doar niste copii ale originalelor discutii“. Expertul rďż˝spunde cďż˝, ďż˝n anii ďż˝'90, ďż˝nregistrďż˝rile unor astfel de convorbiri se fďż˝ceau pe suport analogic, adicďż˝ cu magnetofonul: convorbirea originalďż˝ era pe bandďż˝ de magnetofon sau pe caseta pe care s-a ďż˝nregistrat discutia.
10. Azi, ďż˝nregistrďż˝rile se fac pe suport digital: existďż˝ niste servere imense, cu mare capacitate de stocare, ďż˝ncďż˝t, practic, nimeni nu are originalul convorbirilor, ďż˝n activitatea judiciarďż˝ ďż˝nregistrďż˝rile depuse la dosare fiind clone. „Bine, i-am spus eu expertului, vreau sďż˝ vďż˝d acest suport original de ďż˝nregistrare“. Si l-am vďż˝zut: aproximativ 7 tone de echipament! Am vďż˝zut (la DNA) cum se ďż˝nregistreazďż˝ si cum se descarcďż˝ informatia. Evident, nu se poate veni ďż˝n instantďż˝ cu serverele, uriase dulapuri. Expertul mi-a mai spus ceva: fiind vorba de tehnologia digitalďż˝, riscul de eroare este, practic, inexistent: pentru o eroare de o virgulďż˝, ar fi nevoie de cďż˝teva sute de copii, lucru imposibil...

„La noi prea se «vinde» si se «cumpďż˝rďż˝» cam totul...“

11. Deci, �nc� o dat�: �ntr-o convorbire de 10 minute, se poate c� doar un minut, sau chiar mai putin s� aib� leg�tur� cu cauza, �nc�t nu are rost ca la dosar s� fie depus� transcrierea �ntregii convorbiri pe care �ns� judec�torul o poate asculta de pe suportul tehnic pentru a se convinge dac� nu cumva s-a ad�ugat sau s-a scos ceva, ceea ce am si f�cut si ne-am convins c� nu s-a mistificat nimic.
12. Atunci, inculpatii au venit cu altďż˝ obiectie: „de ce interceptďż˝rile nu s-au fďż˝cut de DNA, cu tehnicďż˝ proprie? De ce sďż˝nt implicate Serviciile Secrete?“ Rďż˝spuns: Pentru absoluta pďż˝strare a confidentialitďż˝tii, a discretiei operatiunilor, interceptďż˝rilor. Tehnic vorbind, problema este ceva mai complexďż˝: potrivit legii, intermedierea ďż˝ntre autoritatea judiciarďż˝, procuror si judecďż˝tor si telefonia mobilďż˝, se face prin serviciile secrete, care primesc, de la judecďż˝tor mandatul de interceptare, apoi, tot potrivit legii, „serviciile“ dau operatorilor de telefonie mobilďż˝ sďż˝ facďż˝ ďż˝nregistarea, fďż˝rďż˝ ca lor sďż˝ le spunďż˝ despre cine este vorba, sens ďż˝n care dau niste logo-uri, pentru pďż˝strarea confidentialitďż˝tii operatiunii.
13. Deci, interceptarea se face printr-o combinatie ďż˝ntre operatorul de telefonie mobilďż˝ si „servicii“, pentru pďż˝strarea discretiei. ďż˝n toate statele foste comuniste, interceptďż˝rile sďż˝nt fďż˝cute de serviciile secrete. ďż˝n Vest, interceptďż˝rile sďż˝nt ďż˝n grija ofiterului de politie sau a procurorului si a companiei de telefonie. O sďż˝ mai treacďż˝ ceva timp pďż˝nďż˝ sďż˝ ajungem si noi la nivelul celor din Vest: chestie de culturďż˝ juridicďż˝, civicďż˝, politicďż˝, de vointa clasei politice de a se grďż˝bi modernizarea tďż˝rii, adicďż˝ aderarea la sistemul de valori de la care se revendicďż˝ Vestul.
14. Asa cum spun, ďż˝n continuarea acestui articol, unii parlamentari ar vrea ca serviciile secrete sďż˝ fie scoase din aceastďż˝ ecuatie a interceptďż˝rilor, numai cďż˝ asta ar fi posibil numai dacďż˝ s-ar putea asigura confidentialitatea datelor si corectitudinea necesarďż˝ activitďż˝tii judiciare legate de interceptarea si ďż˝nregistrarea convorbirilor telefonice. Deocamdatďż˝, nu se poate: la noi prea se „vinde“ si se „cumpďż˝rďż˝“ cam totul...
15. Cei patru mitarnici, mentionati la ďż˝nceputul acestui text, au fost condamnati la pedepse cu ďż˝nchisoarea, pedepse pe care le-au executat, dar unele dintre obiectiile lor au rďż˝mas ďż˝n discutie, pentru „urmasi“. De exemplu, „urmasii“ lor spun celor care au timp sďż˝-i asculte, cďż˝ DNA-ul este, ďż˝n chip excesiv, tributar serviciilor secrete, fďż˝rďż˝ sprijinul cďż˝rora neputďż˝ndu-se descurca.

Un amendament...

16. Lucrurile nu stau chiar asa. ďż˝n realitate, procentual, DNA-ul depinde de „servicii“ ďż˝n mai putin de 50% din activitatea sa. DNA-ul primeste sesizďż˝ri nu numai de la serviciile secrete, ci si de la Directia Generalďż˝ Anticoruptie, Garda Financiarďż˝, Curtea de Conturi etc. ďż˝nsďż˝, dosarele supermediatizate au avut ca punct de plecare sesizďż˝rile serviciilor secrete si, de aceea, s-a creat impresia cďż˝ sesizďż˝rile acestor „servicii“ constituie coloana vertebralďż˝ a activitďż˝tii judiciare, ceea ce nu este adevďż˝rat.
17. Nu este, �ns�, mai putin adev�rat c� faptele de coruptie - de o amploare �ngrijor�toare - reprezint� un risc la adresa sigurantei nationale, si pe bun� dreptate, atunci c�nd afl� date despre asemenea fapte, serviciile secrete sesizeaz� procurorii, obligatie constitutional�, legal�, moral� si de bun simt, �nc�t ar fi o prostie s� le repros�m c� ele fac aceste sesiz�ri.
18. S-a g�sit, �ns�, un parlamentar, Florin Iordachi (PSD) care a cerut modificarea Legii nr.51/1991, �n sensul c�, dac� printr-o interceptare de sigurant� national� se descoper� si date despre alte posibile infractiuni (omor, viol, mit� etc), aceste date s� nu fie comunicate procurorilor. Interesant este c� un alt deputat, tot de la PSD, Georgian Pop, sef al Comisiei de control al SRI, declar� c� nu a fost consultat de Iordachi, asa cum ar fi fost corect si c� nu este de acord cu amendamentul propus de acesta.
19. Tudor Chiurariu (PNL), seful Comisiei juridice, nu este, nici el, de acord cu „amendamentul Iordachi“, desi, surse din Comisie sustin cďż˝ el (Chiurariu) ar fi, totusi, de acord cu amendamentul, dacďż˝ acesta ar fi redactat ďż˝ntr-o formďż˝ „mai blďż˝ndďż˝“. Care „formďż˝?“ Nu stim. Stim ďż˝nsďż˝ ce s-ar fi ďż˝ntďż˝mplat, practic, dacďż˝ acest stupid amendament ar fi fost admis. Iatďż˝, numai cďż˝teva exemple:
20. ďż˝n centrul intens populat al municipiului Piatra Neamt, un terorist plaseazďż˝ un dispozitiv exploziv sub o masinďż˝, ca sďż˝-l ucidďż˝ pe proprietarul automobilului. Serviciile secrete aflďż˝, sesizeazďż˝ procurorii. Asasinatul este dejucat, asasinii identificati si arestati. Dupďż˝ mintea lui Iordachi, SRI-ul trebuia sďż˝ tacďż˝, sďż˝ ignore incendiarele date aflate. Si dacďż˝, ďż˝n momentul producerii deflagratiei prin preajmďż˝ s-ar fi aflat si alte persoane (poate si copii), cu totul strďż˝ine de „rďż˝zboiul“ pe care ďż˝l purtau, ďż˝ntre ei, dementii mafioti?

„Dacďż˝ avem ďż˝n mďż˝ini motoarele si energia necesarďż˝, avem totul!“.

21. Cďż˝tďż˝lin Voicu, general si parlamentar se lďż˝uda cďż˝, dacďż˝ ajunge ministru de Interne, pune ďż˝n buzunar justitia, desfiinteazďż˝ DNA -ul, instituind, discretionar, „ordinea“ doritďż˝ de el si de ai lui. Si, ca sďż˝-si facďż˝ „mďż˝na“ pentru iminenta ďż˝nscďż˝unare ďż˝n functia de ministru, cere si primeste cu amďż˝ndouďż˝ mďż˝inile sute de mii de euro mitďż˝ de la un afacerist, corupe un judecďż˝tor de la ďż˝nalta Curte de Casatie si Justitie si afirmďż˝, fďż˝rďż˝ jenďż˝, cďż˝ poate rezolva orice problemďż˝ ďż˝n justitie. SRI-ul ďż˝l aude pe fanfaronul guraliv si sesizeazďż˝ DNA-ul. Dacďż˝ ar fi fost ďż˝ntrebat, parlamentarul Iordachi nu ar fi fost de acord cu asemenea sesizare...
22. Procurorul George Bďż˝lan, membru ďż˝n Consiliul Superior al Magistraturii, nu se sfieste sďż˝ „negocieze“ cu procurorul Sďż˝npetru, coleg si prieten - ambii, cu ďż˝nalte si strďż˝nse relatii ďż˝n vďż˝rful Executivului - nici mai mult, nici mai putin, decďż˝t posturile de procuror general si de sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Vorba lor antologicďż˝ ďż˝nregistratďż˝ de SRI si comunicatďż˝ cui trebuie: „dacďż˝ avem ďż˝n mďż˝ini, motoarele si energia necesarďż˝, avem totul!“. Parlamentarul Iordachi e de pďż˝rere cďż˝ o asemenea, sordidďż˝, „negociere“ trebuia tďż˝cutďż˝ si bďż˝gatďż˝ sub pres de serviciile secrete.
23. Sorin Apostu, primarul Clujului, era convins cďż˝ zona lui de competentďż˝ este mosia lui, ďż˝ncďż˝t „lua“ tot ce voia si de la cine ďż˝i iesea ďż˝n cale. Ajunsese sďż˝ cearďż˝ si sďż˝ ia spagďż˝ si de la pepenarii din piatďż˝. Erau pe teritoriul lui, nu?!, deci trebuiau sďż˝-i dea birul. Ca sďż˝ nu fie „auzit“, Apostu vorbea la 17 (saptesprezece) telefoane mobile pe care le schimba mereu. ďż˝n pat fiind, dupďż˝ un ospďż˝t copios, el strigďż˝ unui mitarnic insuficient de generos cďż˝, pentru o mitďż˝ de cďż˝tiva zeci de mii de euro oferitďż˝, nici nu se oboseste sďż˝ coboare de acolo, dintre perne: lui i se cuvine mult mai mult. SRI-ul aude si sesizeazďż˝ Parchetul, dar parlamentarul Iordache nu ar fi fost de acord cu asemenea sesizare.
24. Mircea Puscas, judec�tor la Oradea, cere mit� de la un maghiar suma de 50.000 euro, ca s�-l scape de o condamnare de 7 ani de �nchisoare cu executare. Ca s� nu fie interceptat, negociaz� spaga �n Ungaria, la 70 de km de Oradea. SRI-ul �l aude si de acolo si sesizeaz� Parchetul, lucru cu care, evident, parlamentarul Iordachi nu prea ar fi fost de acord.
25. ďż˝ntr-un caz similar, mituitorii si mitarnicii negociazďż˝ spaga tocmai la Ruse, ďż˝n Bulgaria, ca sďż˝ nu fie „auziti“. Tot ca sďż˝ nu fie auziti, doi politisti de la Crimďż˝ Organizatďż˝ ďż˝l santajeazďż˝ pe un irakian sďż˝ le dea 30.000 euro ca sďż˝ nu fie ďż˝nchis. Si, ca sďż˝ fie siguri cďż˝ irakianul nu poartďż˝ pe sub cďż˝masďż˝ vreun microfon, ďż˝l dezbracďż˝ pďż˝nďż˝ la piele apoi ďż˝l duc ďż˝n piscina Hotelului Marriott ca sďż˝ negocieze acolo, ďż˝n bazin. Au fost „auziti“ si au fost „pďż˝rďż˝ti“ ďż˝n ciuda lui Iordachi.

„Un climat profund si grav infestat de imoralitate care ar trebui sďż˝ dea de gďż˝ndit“

26. Judecďż˝toarele Costache si Dinu, de la Tribunalul Bucuresti, foloseau un telefon mobil de o generatie mai veche despre care auziserďż˝ cďż˝ nu pot fi interceptate, folosindu-l. Ele negociau spaga ďż˝n liftul pe care ďż˝l opreau premeditat, ďż˝ntre etaje. Peretii interiori ai cabinei liftului erau capitonati cu tablďż˝ de aluminiu. ďż˝n putinďż˝tatea lor, coruptele femei ďż˝n robďż˝ ďż˝si ďż˝nchipuiau cďż˝, dacďż˝ se „pitesc“ ďż˝n ascunzisul respectiv, nu o sďż˝ le audďż˝ nimeni. Au fost „auzite“. Parlamentarul Iordachi este, ďż˝nsďż˝, „surd“ la toate astea.
27. Judecďż˝toarea Georgeta Barbďż˝latďż˝ de la ďż˝nalta Curte de Casatie si Justitie avea certificat ORNISS, ca sďż˝ semneze mandate de interceptare ale unor indivizi suspectati cďż˝ ar putea sďż˝vďż˝rsi grave acte antisociale. Numai cďż˝, dupďż˝ ce semna mandatele, le soptea suspectilor cďż˝ urmeazďż˝ sďż˝ fie „monitorizati“. Ca sďż˝ nu fie localizatďż˝ si auzitďż˝ ce sopteste, judecďż˝toarea nu purta la ea telefonul mobil.
28. Cititorii care mďż˝ cunosc m-ar putea ďż˝ntreba cum de mďż˝ lasďż˝ inima sďż˝ pun „la zid“ atďż˝t de multi magistrati, la urma-urmei, colegi de-ai mei. Rďż˝spunsul meu la aceastďż˝ eventualďż˝ ďż˝ntrebare are douďż˝ componente:
a). DNA-ul a trimis ďż˝n judecatďż˝ pentru coruptie aproape 50 de magistrati, dintre care 20 au si executat pedepsele cu ďż˝nchisoare sau se aflďż˝ ďż˝n curs de executare. Ceilalti 30 stau „la rďż˝nd“ sďż˝ dea socotealďż˝. Deci, nu eu ďż˝i pun „la zid“, ci ei s-au asezat ďż˝n aceastďż˝ „inconfortabilďż˝“ (si deplorabilďż˝) pozitie;
b). Magistratura cuprinde aproximativ 5.000 de judecďż˝tori si procurori, ďż˝n covďż˝rsitoarea lor majoritate cinstiti, foarte bine pregďż˝titi si loiali jurďż˝mďż˝ntului depus ďż˝nainte de a ďż˝mbrďż˝ca robele. Cei cďż˝tiva zeci, care au pďż˝tat roba, constituie o „tumorďż˝“ care se cere, urgent, si radical (chirurgical) eliminatďż˝ pentru ca nu cumva „tumora“ sďż˝ dea ďż˝n „metastazďż˝“.
29. Bizar (ca sďż˝ nu folosim un cuvďż˝nt mai aspru, desi adecvat, ďż˝n context), este cďż˝ o formďż˝ similarďż˝ nďż˝tďż˝ngului „amendament Iordachi“ a mai fost propus chiar de Ministerul Justitiei, care a si ďż˝ntocmit proiectul, numai cďż˝ acest proiect a fost eliminat la cererea Serviciului Romďż˝n de Informatii. Aceste repetate ďż˝ncercďż˝ri de a ignora si, ďż˝n ultimďż˝ analizďż˝, de a ascunde fapte de coruptie tot mai numeroase reflectďż˝ un climat profund si grav infestat de imoralitate, care ar trebui sďż˝ dea de gďż˝ndit masei de cetďż˝teni responsabili, precum si clasei politice, guvernantilor etc.

Senatul...

30. Corneliu Bďż˝rsan, judecďż˝tor la CEDO, se plďż˝nge cďż˝ a fost „interceptat“ ilegal, el avďż˝nd imunitate diplomaticďż˝. La 8 aprilie 2013, Senatul, cu votul a 103 membri, aprobďż˝ ďż˝nfiintarea unei comisii, condusďż˝ de Sorin Rosca Stďż˝nescu, comisie care sďż˝ controleze respectivele interceptďż˝ri telefonice pe mandat de sigurantďż˝ nationalďż˝, interceptďż˝ri aflate ďż˝n dosarul judecďż˝toarei Gabriela Bďż˝rsan, pe care DNA-ul o ancheteazďż˝. Astfel, Senatul, ca putere legislativďż˝, este pe cale sďż˝ ďż˝ncalce principiul separatiei puterilor ďż˝n stat, amestecďż˝ndu-se ďż˝n treburile altei puteri, cea judecďż˝toreascďż˝.
31. Dacďż˝ senatorii ar fi fost cu adevďż˝rat interesati de acest subiect, ar fi trebuit ca ancheta sďż˝ fie fďż˝cutďż˝ de Comisia de control a activitďż˝tii SRI, care este o comisie permanentďż˝. Nu era nevoie de o nouďż˝ comisie. Motivul real al ďż˝nfiintďż˝rii „Comisiei Stďż˝nescu“ - motiv exprimat, public, chiar de cďż˝tre seful comisiei - nu este investigarea SRI-ului, ci aflarea ďż˝mprejurďż˝rilor ďż˝n care s-a fďż˝cut, de cďż˝tre DNA, solicitarea pentru un asemenea mandat de sigurantďż˝ nationalďż˝ si a conditiilor obtinerii, de la judecďż˝tor, a semnďż˝rii mandatului de interceptare.
32. Potrivit legii, Senatul nu avea voie s� fac� o Comisie de anchet�, ci trebuia s� sesizeze Inspectia judiciar� si Consiliul Superior al Magistraturii, singurele institutii care pot verifica activitatea unui judec�tor si a unui procuror. Parlamentul nu are voie s� ancheteze magistrati! �n al doilea r�nd, se pare c� senatorii nici nu cunosc mecanismul de eliberare a unui mandat de sigurant� national�.
33. Conform Legii nr. 535/2004 de combatere a terorismului, �n lantul obtinerii unui asemenea mandat, procurorul anchetator nu are ce c�uta deoarece �n momentul solicit�rii mandatului, respectivul dosar penal nu exist�. SRI-ul �nainteaz� procurorului general o solicitare pentru interceptarea unei persoane suspectate de implicare �n actiuni care pun �n pericol siguranta national�. Procurorul general analizeaz� cererea si, dac� o g�seste �ntemeiat� o trimite instantei supreme (ICCJ), unde judec�torul, anume desemnat, emite - sau nu - mandatul de interceptare (filare, filmare etc).
34. Dac� se emite mandatul, acesta ajunge, din nou, la procurorul general, care �l trimite SRI-ului. Dup� ce SRI-ul �si face treaba si descoper� sI alte conexiuni ale persoanei urm�rite, iar din aceste conexiuni rezult� indicii de s�v�rsire a unor fapte de coruptie sau de ciminalitate organizat�, aceast� parte se decupeaz� si se trimite, ca o sesizare, Parchetelor, fie de anticoruptie, fie DIICOT, fie la cele care supravegheaz� urm�ririle penale ale politiei, �n functie de ceea ce descoper� ofiterii de informatii.

„Fďż˝cďż˝ndu-si bine treaba, magistratul ďż˝si riscďż˝ nu numai linistea ci, uneori, chiar pielea...“

35. Abia dupďż˝ ce aceastďż˝ sesizare (ďż˝nsotitďż˝ de interceptďż˝ri, format print, cďż˝t si pe CD) ajunge la Parchet, procurorul deschide un dosar si ďż˝ncepe instrumentarea lui. De fapt, tinta demersului „Comisiei Stďż˝nescu“ este introducerea ďż˝n lege a interdictiei ca SRI-ul sďż˝ mai dea Parchetului „interceptďż˝rile“. Dupďż˝ ce primeste sesizarea SRI-ului, sesizare la care se anexeazďż˝ „interceptďż˝rile“ etc, procurorul poate cere, la rďż˝ndul sďż˝u, mandat de interceptare de la un judecďż˝tor de pe raza la care este arondat Parchetul respectiv pentru a instrumenta dosarul.
36. ďż˝n cazul judecďż˝torului CEDO Corneliu Bďż˝rsan, nu el a fost „interceptat“ si urmďż˝rit, ci sotia sa, el nimerindu-se doar „pe fir“. De fapt, Gabriela Bďż˝rsan s-a nimerit - cu voie sau fďż˝rďż˝ voie - ďż˝ntr-un anturaj tulbure si, cum-necum, se pare cďż˝ a primit niste bijuterii de la un individ cu dosar penal si, pe deasupra, a mai acceptat oferta aceluiasi individ ca, ďż˝n schimbul „ajutorului“ dat ďż˝n solutionarea respectivului caz penal, ea, judecďż˝toarea, sďż˝ fie cazatďż˝ la Paris ďż˝n apartamentul inculpatului...
37. Tot zbuciumul unor parlamentari de a exclude din ecuatia intercept�rilor serviciile secrete se �nscrie �n contextul eforturilor majorit�tii parlamentare de a asigura, prin statutul deputatilor si senatorilor, o superimunitate a alesilor si o ciuntire a prerogativelor Parchetelor, precum si a organismelor care ajut� Parchetele s�-si fac� datoria.
38. �n acelasi siaj, al restr�ngerii prerogativelor organelor judiciare, se situeaz� si asasinatul, simbolic, executat cu ajutorul unui terorism mediatic exercitat de cei care se simt �n pericol la fiecare semn c� legea li se aplic� si lor. Victimele acestui asasinat simbolic s�nt cei care au �ncercat s� aplice legea, sau cei care �i sprijin� �n aceast� directie. Se vede cu ochiul liber c� acest terorism mediatic, zilnic, se exercit� �mpotriva oric�rui magistrat incomod pentru clasa politic�. F�c�ndu-si bine treaba, magistratul �si risc� nu numai linistea ci, uneori, chiar pielea...

N.R.: Intertitlurile acestei analize apartin Redactiei Monitorul.