Spitalul SRL

• pďż˝nďż˝ ďż˝n 2015 spitalele se vor transforma ďż˝n societďż˝ti comerciale, ONG-uri sau regii autonomie • directorii vor cďż˝pďż˝ta puteri sporite •

Spitalele ar putea deveni profitabile sau ar putea intra �n faliment �n urm�torii doi ani, la fel ca orice firm� existent� �n acest moment �n peisajul economic. Ministerul S�n�t�tii �si doreste ca p�n� �n 2015 s� scoat� unit�tile sanitare cu paturi din categoria institutiilor bugetare si s� le transforme �n societ�ti de stat, regii autonome sau organizatii non-guvernamentale. Scopul este de a oferi o mare flexibilitate cadrului de functionare, �ncurajarea g�sirii unor solutii manageriale de eficientizare si plata cadrelor medicale �n functie de performant� si nevoi. Acestea s�nt c�teva dintre prevederile care se reg�sesc �ntr-unul dintre proiectele de lege propuse de minister pentru demararea unei reforme sanitare din 2014. Potrivit acestor reglement�ri, spitalele vor r�m�ne �n continuare unit�ti de stat ce vor fi conduse de un consiliu de administratie, dar presedinte al acestui for va fi managerul unit�tii, acesta av�nd astfel puteri sporite si ultimul cuv�nt �n orice decizie important�. Proiectul pus �n dezbatere public� include 12 spitale pilot din tar�, nici unul dintre cele cinci din Neamt nereg�sindu-se �n list�. Aceste schimb�ri ar putea aduce avantaje pacientilor, �n sensul c� fiecare spital �si va putea atrage medicii de care are nevoie, va reduce personalul dac� acest lucru se va impune si ar putea permite managerului s�-l conduc� spre profit. Asta cu conditia s� existe un manager capabil si priceput. De asemenea, exist� si riscul ca unele s�-si �nchid� portile deoarece vor putea intra �n faliment, fie ca urmare a unor decizii proaste ale sefilor, fie pur si simplu pentru c� serviciile oferite nu vor fi rentabile. Spitalul Judetean deja este cu un pas �naintea ministerului, deoarece vrea ca p�n� la finele acestui an s� �nfiinteze o fundatie proprie prin intermediul c�reia s� primeasc� sponsoriz�ri. Unitatea pietrean� a primit anul acesta sponsoriz�ri de c�teva zeci de miliarde vechi, printre cele mai importante num�r�ndu-se echipamente si mobilier oferite de RIFIL si Kober, dar si medicamente ori alimente.