C�ND DASC�LII L�CRIMEAZ�

• zeci de clďż˝diri ďż˝n care altďż˝datďż˝ s-a fďż˝cut carte, acum au usile si geamurile zďż˝vorďż˝te cu sipci • elevii sďż˝nt mutati dintr-un sat ďż˝n altul ca sďż˝ se adune mai multi si sďż˝ facďż˝ „ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt de calitate“ • clďż˝dirile rďż˝mase ďż˝n paraginďż˝ au intrat ďż˝n administrarea consiliilor locale, care neavďż˝nd bani nu le-au dat utilitate • cei care au trudit la construirea acestor imobile, ba au asigurat si o parte din finantarea necesarďż˝, vorbesc cu amar despre nemeritatea soartďż˝ a ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului •

ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul romďż˝nesc este la rďż˝scruce. Si a rďż˝mas ďż˝n aceastďż˝ pozitie parcďż˝ pentru a putea fi mai usor bďż˝tut de vďż˝ntul ideilor fiecďż˝rui partid care ajunge la guvernare, de ani de zile. Continuu se fac experimente, se introduc materii noi, se schimbďż˝ modul de desfďż˝surare a examenelor, iar ceea ce ďż˝i doare ďż˝n special pe elevii si pďż˝rintii de la sate e cďż˝ s-au ďż˝nchis masiv scoli, iar copiii s-au trezit dintr-o datďż˝ navetisti. Peste unii a dat norocul si au mijloc de transport care ďż˝i duce din sat pďż˝nďż˝ la scoala la care li s-au gďż˝sit locuri. Altii ďż˝nsďż˝ fac la pas traseul de acasďż˝ la scoalďż˝ si uneori e vorba de drumuri grele, lungi, peste ogoare ori prin pďż˝duri. De la an la an se promit microbuze scolare atďż˝tea cďż˝te sďż˝ se acopere cele mai mari urgente, dar niciodatďż˝ nu sďż˝nt suficiente, astfel ďż˝ncďż˝t toti copiii sďż˝ ajungďż˝ la scoalďż˝ fďż˝rďż˝ sďż˝ fie sleiti de puteri, epuizati de drumul pe care ďż˝l au de fďż˝cut prin ger, ploaie ori arsitďż˝. Pe de altďż˝ parte, nici primarii nu sďż˝nt atďż˝t de bucurosi cďż˝ li se aduc ďż˝n curte aceste microbuze, pentru cďż˝ pe mai departe sďż˝nt responsabili de asigurarea soferilor, salariului acestora, combustibil piese de schimb si asigurďż˝rile pentru mijoacele de transport. Si asta ďż˝n conditiile ďż˝n care bugetul local nu se majoreazďż˝, microbuzele nu vin „la pachet“ cu cheltuielile aferente. Regretul vremurilor de altďż˝datďż˝, cďż˝nd spre scoala din fiecare sat se ďż˝ndreptau copii cu duiumul, fďż˝rďż˝ a mai fi nevoie de microbuz sau de mers dintr-o localitate ďż˝n alta, este resimtit de cei plecati peste hotare si care au prestat competent ďż˝n beneficiul ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului. Un astfel de exemplu este profesoara pensionarďż˝ Alexandrina Mancas si sotul, profesorul Mihai Mancas, fost director al Colegiului „Rares“, dascďż˝l de limba romďż˝nďż˝ si autor al mai multor cďż˝rti ďż˝n care si-a expus regretul fatďż˝ de timpul trecut, a adus elogii meseriei de dascďż˝l dar si-a manifestat si dezamďż˝girea fatďż˝ de cum e sďż˝ fii ďż˝n zilele noastre elev ori cadru didactic. Din Franta, profesoara Alexandrina Mancas a trimis un mesaj emotionant despre cum vede ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul romďż˝nesc la ora actualďż˝. O doare si faptul cďż˝ cďż˝ scoala din satul natal e ďż˝n ruinďż˝ si sanse de a mai fi ce a fost cďż˝ndva nu mai existďż˝.

Apel de peste hotare

Vďż˝ scriu de departe. La vďż˝rsta de optzeci de ani, am suportat o interventie chirurgicalďż˝ complicatďż˝ ďż˝n clinica Spitalului Universitar din Dijon, Franta. Rezultatul imediat este cďż˝ acum trďż˝iesc si pot gďż˝ndi ďż˝n continuare la soarta dramaticďż˝ a scolii romďż˝nesti si mai ales a scolii si scolilor din satul meu natal, Chilia, comuna Bďż˝rgďż˝oani, judetul Neamt. O fac pentru cďż˝ am slujit toatďż˝ viata scoala, asa cum au fďż˝cut-o, la rďż˝ndul lor, pďż˝rintii mei, ďż˝nvďż˝tďż˝tori ďż˝n satul amintit mai sus si cred cu tďż˝rie ďż˝n datoria mea de a lupta pentru interesele localitďż˝tii pďż˝nďż˝ ďż˝n ultima clipďż˝, cu putinele mijloace care ďż˝mi mai stau la dispozitie. Sďż˝ nu vedeti ďż˝n mine, amďż˝giti de vďż˝rsta mea, un exemplar de conservator feroce. Eroare! Am fost mereu ďż˝n primele rďż˝nduri ale ďż˝nnoitorilor, chiar cďż˝nd ďż˝mi era aproape imposibil, fiind condamnatďż˝ la tďż˝cere, dupďż˝ puterile mele, si de ani buni, de cďż˝nd medicii romďż˝ni din Franta si cei bďż˝stinasi mďż˝ tin ďż˝n viatďż˝ cu pricepere si dďż˝ruire exemplarďż˝, studiez experienta scolii franceze, cu plusurile si cu minusurile ei, cunosc aproape tot ce e nou ďż˝n scoala europeanďż˝ si, de asemenea, tot ce nu functioneazďż˝ normal ďż˝n scoala romďż˝neascďż˝ si ďż˝n scolile UE. ďż˝ncep cu scoala mea de suflet, pentru cďż˝ a fost clďż˝ditďż˝, uneori chiar cu mďż˝inile si cu banii lor, de pďż˝rintii mei, fosti ďż˝nvďż˝tďż˝tori. Pe scurt, localul scolii din satul Chilia a fost construit ďż˝ntre 1936 si 1948, ďż˝n conditii extrem de vitrege, lipsa fondurilor necesare, opozitiile si interesele locale fiind o frďż˝nďż˝ pemanentďż˝. Dar, ďż˝n sfďż˝rsit, dupďż˝ doisprezece ani de trudďż˝, cu ziduri solide, din cďż˝rďż˝midďż˝, si acoperitďż˝ cu tiglďż˝, scoala adďż˝postea copiii satelor Talpa si Chilia, de la vďż˝rsta de 3 ani pďż˝nďż˝ la absolvirea cursului primar de patru clase. Strďż˝daniile pďż˝rintilor mei au fost ďż˝n final premiate cu ani de temnitďż˝ comunistďż˝ si de muncďż˝ silnicďż˝ pe santierul barajului de la Bicaz, pentru cďż˝ fuseserďż˝ nu doar dascďż˝li buni, ci si gospodari bine situati, chiaburi adicďż˝. Dar sďż˝ trecem peste asta! S-au produs de curďż˝nd ďż˝n sistemul nostru de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt, pe lďż˝ngďż˝ alte greseli grave, douďż˝ cu urmďż˝ri incalculabile. Toate localurile de scoalďż˝ au fost trecute ďż˝n proprietatea primďż˝riilor, adicďż˝ la cheremul unor semianalfabeti deveniti primari cu sacosa, interesati doar sďż˝ le «valorifice» prin «conservare», cititi «pďż˝rďż˝sire“, ori prin transformarea scolii ďż˝n cďż˝rciumďż˝ sau altďż˝ afacere lucrativďż˝. Exact asta este soarta scolii din Chilia si a altor trei, din satele ďż˝nvecinate, care se ruineazďż˝ rapid, sub ochii neglijenti si interesati ai unui primar rudimentar si ai unor consilieri fďż˝rďż˝ initiativďż˝.

Poveste cu microbuze

Epopeea nationalďż˝ a microbuzelor scolare, mult prea costisitoare si ineficiente, ďż˝ntr-o tarďż˝ fďż˝rďż˝ de drumuri circulabile auto, este nu doar o glumďż˝ proastďż˝, ci si o eroare impardonabilďż˝ fatďż˝ de noile generatii. ďż˝n loc sďż˝ se aibďż˝ ďż˝n vedere scopul esential, educativ-formativ al populatiei viitoare, apte de a crea valoare prin muncďż˝, se pun pe primul plan afacerea imediatďż˝, economisirea de fonduri, utopicďż˝ ďż˝n realitate, interesul politic meschin, personal, din care poporul romďż˝n are doar de pierdut pe termen mediu si lung! O a doua eroare ireparabilďż˝, cu consecinte dezastruoase ďż˝n viitorul previzibil, este desfiintarea titularizďż˝rii personalului didactic, singura mďż˝surďż˝ actualďż˝ care ďż˝ncďż˝ mai tine la post tineretul prost plďż˝tit si lďż˝sat la cheremul primarilor. Astfel alimentďż˝m UE cu tinerii excelent calificati pe banii unui popor lipsit de constiintďż˝ cetďż˝teneascďż˝ europeanďż˝, manevrat de politruci, si transformďż˝m edecurile universitďż˝tilor, rďż˝sďż˝rite precum ciupercile dupďż˝ ploaie, ďż˝n personalul actual si de viitor al scolii nationale. La asemenea trďż˝znďż˝i, vom avea rezultate pe mďż˝surďż˝. Cu aceste douďż˝ mďż˝suri, telul de a face pulbere ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul rural se ďż˝ndeplineste cu succes. ďż˝n favoarea cui? ďż˝n interesul cui? Cďż˝nd jumďż˝tatea de popor care vietuieste ďż˝n sate nu poate fi urbanizatďż˝ ďż˝n viitorul mediu, de ce condamnďż˝m definitiv la ignorantďż˝ si bďż˝dďż˝rďż˝nie copiii de sďż˝teni, fondul genetic de aur al romďż˝nitďż˝tii??? Neuitďż˝nd toate acestea, trebuie subliniat cďż˝ din satul Chilia, ca din alte mii de sate, s-au ridicat ďż˝n trecut oameni destoinici, cu dragoste de muncďż˝, de scoalďż˝, de culturďż˝, cu stare materialďż˝ cinstit cďż˝stigatďż˝ si cu dorinta de mai bine, unii ajungďż˝nd ďż˝n functii ďż˝nalte de stat. ďż˝n acest an, trei scoli din fosta comunďż˝ Talpa, ďż˝nglobate comunei Bďż˝rgďż˝oani, din satele Chilia, Breaza si Homiceni au fost ďż˝nchise, trecute ďż˝n «conservare», adicďż˝ lďż˝sate sďż˝ se ruineze, cu ferestrele sparte, tavanele cďż˝zute, tďż˝mplďż˝ria distrusďż˝ de betivi si boschetari, adďż˝post pentru cďż˝inii comunitari. Chiar si unicul local functional, din satul Talpa, se deterioreazďż˝ vďż˝zďż˝nd cu ochii, doar douďż˝ ďż˝ncďż˝peri mai sďż˝nt folosibile, pentru grďż˝dinitďż˝ si scoala cu ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt simultan. Vďż˝ sugerez sďż˝ raportati aceastďż˝ situatie ďż˝nfiorďż˝toare la nivelulul national si veti ďż˝ntelege ce tragedie ireparabilďż˝ se produce ďż˝n satele Romďż˝niei! Ministerul Educatiei, desi este unul dintre cele mai sďż˝race, ďż˝n loc sďż˝-si apere patrimoniul fďż˝urit de-a lungul unui secol, de ďż˝naintasi si de oamenii satelor, a abandonat localurile scolilor ďż˝n administrarea primďż˝riilor lipsite de buget si de interes pentru ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. Transportul «occidental»> oferďż˝ zilnic copiilor din Chilia cďż˝te cel putin patru ore de asteptare ďż˝n frig, ploaie si nesupraveghere, pentru cďż˝ 13 (treisprezece!!!) sate sďż˝nt «desevite» (cu adevďż˝rat deservite!) de douďż˝ microbuze, mai tot timpul de un singur vehicul. E bine? Pentru cine este bine? Bani aruncati, copii nenorociti, sate golite de intelectuali? Dacďż˝ asta se doreste, e bine!

A renuntat la casďż˝ pentru binele copiilor din sat

ďż˝n satul Chilia, vechiul ďż˝nvďż˝tďż˝tor a ďż˝ncredintat fosta lui locuintďż˝ cooperativei de consum, ďż˝n interesul localitďż˝tii. Era cea mai frumoasďż˝ casďż˝ din comunďż˝, mult mai frumoasďż˝ chiar decďż˝t conacul mosierului. Acum, o ruinďż˝ jefuitďż˝, «privatizatďż˝», ďż˝n paguba nenorocitilor care au trudit toatďż˝ viata pe nimicul cooperatist comunist. E bine? Pentru cine? Dacďż˝ asta este politicďż˝ nationalďż˝, atunci e bine! Satul nu are dispensar, cďż˝min cultural, absolut nimic din ce are ďż˝n dotare orice sat francez. Esta urďż˝t, murdar, nu are canalizare, statie de epurare, ulite asfaltate... Tineretul pleacďż˝ unde vede cu ochii. Catolicii, ďż˝n Spania, Italia si Franta. Ceilalti, la noroc, ďż˝n Turcia, Grecia si Cipru, unde devin sclavi. E bine? Regionalizarea, dacďż˝ nu va fi, ca de obicei la romďż˝ni, formďż˝ fďż˝rďż˝ fond (a spus-o genial Titu Maiorescu!) ďż˝ncďż˝ mai poate salva zona. Pďż˝durile, apa limpede a Moldovei, bisericile, unele din veacul al saisprezecelea, aerul curatďż˝t, nepoluat, toate ar trebui sďż˝ fie adunate ďż˝ntr-un proiect european ecoturistic si agricol, pďż˝mďż˝ntul fiind excelent. Cine va face asta? Cei care acum lasďż˝ scolile sďż˝ se dďż˝rďż˝me sau le transformďż˝ ďż˝n «bufet», cďż˝rciumďż˝ adicďż˝, la un popor cu traditie alcoolicďż˝? Cei care se aleg deputati cu sacosa? (...) Vďż˝ rog sďż˝-mi spuneti mie, fiicďż˝ de ďż˝nvďż˝tďż˝tori, profesoarďż˝ o viatďż˝ ďż˝ntreagďż˝, legatďż˝ sufleteste de sat si de scoalďż˝, cine si cum va salva scoala, deci Romďż˝nia? Si cine va salva de la distrugere satul meu natal, modernizďż˝ndu-l, refďż˝cďż˝nd scolile, clďż˝dind ce nu a avut niciodatďż˝ si este azi necesar oricďż˝rui sat european, ocrotind copiii, aducďż˝nd ďż˝napoi din Spania si Italia pďż˝rintii acestor copii pďż˝rďż˝siti, prin aceastďż˝ operďż˝ de salvare salvďż˝nd ďż˝n realitate Romďż˝nia, obositďż˝ acum, scepticďż˝ si sďż˝tulďż˝ de promisiuni fďż˝rďż˝ acoperire? Am optzeci de ani si nu voi putea sďż˝ vďż˝d ďż˝ndeplinitďż˝ aceastďż˝ eventualďż˝ minune a renasterii nationale. Dar mďż˝car sďż˝ ďż˝nceapďż˝ ďż˝n zilele mele si sub ochii mei ! Cďż˝nd, cum si cine ďż˝ncepe ďż˝n realitate aceastďż˝ operďż˝ giganticďż˝, dincolo de cuvinte?

Alexandrina Camelia MANCAS,
profesor pensionar, mai 2013, Challuy, Franta