La Grintiesu Mare, bisericuta de lemn d�inuie de 220 de ani

• oamenii locului si-au dat ďż˝ntďż˝lnire duminica trecutďż˝ la hramul asezďż˝mďż˝ntului • biserica a fost ridicatďż˝ de un grup de ardeleni si bucovineni, ce trecuserďż˝ muntii datoritďż˝ persecutiilor •

Satul de la poalele muntelui Grinties a sďż˝rbďż˝torit dumincďż˝, 15 iunie, hramul bisericii din Grintiesu Mare si prďż˝znuit cei 220 de ani de la ctitorirea bisericutei din lemn devenitďż˝ alďż˝turi de alte asemenea ctitorii de pe Valea Muntelui simboluri ale ortodoxiei romďż˝nesti. Cu aceastďż˝ ocazie, credinciosii locului au ďż˝mbrďż˝cat frumosul strai popular si ďż˝ncďż˝rcati cu flori si ofrande au participat la Sfďż˝nta Liturghie oficiatďż˝ de preotul paroh Dumitru Pintilie, avďż˝ndu-i alďż˝turi pe pďż˝rintele protopop Ionel Cutuhan si un sobor de preoti din parohiile satelor vecine. ďż˝ncďż˝rcďż˝tura emotionalďż˝ a evenimentului aniversar a fost cu atďż˝t mai mare, cu cďż˝t dupďż˝ oficierea slujbei s-a iesit la morminte, oamenii cinstindu-si strďż˝bunii printre care si pe fostul preot al locului, Vasile Maftei, cel ce era cďż˝ndva un apostol al credintei si moralei crestine ďż˝n comunitate. De altfel, chipul carismatic al acestuia a fost evidentiat de cďż˝tre cel mai vďż˝rsnic dintre preotii prezenti la eveniment, pďż˝rintele Mihai Damian din Ceahlďż˝u, ďż˝n cadrul simpozionului dedicat celor 220 de ani de istorie localďż˝, asa cum o spun hrisoavele, cďż˝nd bisericuta din lemn a fost ridicatďż˝ de un grup de ardeleni si bucovineni, ce trecuserďż˝ muntii datoritďż˝ persecutiilor chezaro-crďż˝iesti, ďż˝n cea de-a doua jumďż˝tate a veacului al XVIII-lea. Revenind la fostul duhovnic al comunitďż˝tii, s-a spus printre altele: „A fost un preot de o cumintenie sufleteascďż˝ deosebitďż˝, ďż˝nzestrat cu har duhovnicesc si de o distinctie exemplarďż˝. A cunoscut chinul detentiei politice la fel ca multi alti preoti, printre care si pďż˝rintele Ungureanu din Ceahlďż˝u“. ďż˝n acelasi cadru, preotul Pintilie a dat citire Pomelnicului ctitoricesc, document ce a supravietuit vremurilor, numindu-i pe cei trecuti, pe fiecare ďż˝n parte si contributia lor ďż˝n „bani, policandru, cuie si ostenealďż˝“, atunci cďż˝nd, asa cum avea sďż˝ spunďż˝ pďż˝rintele protopop Cutuhan „suta de lei ďż˝nsemna sďż˝ poti cumpďż˝ra o turmďż˝ de boi“. Si istoria bisericutei consemneazďż˝ si astfel de donatii din partea celor ce descinseserďż˝ ďż˝n zonďż˝ tocmai pentru a-si apďż˝ra credinta. De la simpozion n-a fost absent nici istoricul si cronicarul locului, prof. dr. Daniel Dieaconu, care s-a numďż˝rat printre initiatorul si sustinďż˝torul evenimentului de duminicďż˝. Acesta a scos ďż˝n evidentďż˝ pe baza unor studii si documentďż˝ri rolul jucat de haiducii vremurilor ďż˝n sprijinirea bisericii. „Toatďż˝ vara-n Grinties/ si iarna stoler la Iesi“, au fost vorbele ce au precedat expozeul profesorului, care a mai pocestit printre altele cďż˝ „pietrele de mormďż˝nt ale unora din haiduci au dďż˝inuit mai bine de 150 de ani nu departe de bisericďż˝, astďż˝zi nici cei mai vďż˝rsnici oameni din Grinties nemaistiindu-le locul“. Prďż˝znuirea celor 220 de ani ai bisericutei iubitďż˝ si respectatďż˝ cu sfintenie de trďż˝itorii locului, a fďż˝cut sďż˝ se nascďż˝ unele idei benefice pentru viitor. Una dintre ele ar fi promisiunea printului Gheorghe Sturdza de a sprijini restaurarea picturii vechi si a obiectelor de cult, precum si refacerea bisericii vechi. Iar pictorul Cďż˝tďż˝lin Popovici, tďż˝rgnemtean stabilit la Grinties si autorul catapetesmei noii ctitorii, va instrui copiii satului pentru formarea unui grup de artisti iconari. La plecare, cei prezenti la prďż˝znuire, nu putini la numďż˝r, au afirmat cďż˝, la aniversarea a 230 de ani a bisericutei, se vor reďż˝ntďż˝lni, si nu oricum, ci cu promisiunile devenite fapte.