Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2016
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
29      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 20 Februarie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Magistratii criticã „executia“ CSM

Magistratii critic� „executia“ CSM

• Asociatia Magistratilor si Asociatia Procurorilor condamn� modul �n care Consiliul Suprem al Magistraturii a sanctionat-o pe judec�toarea Gabriela Baltag • aceasta a cerut demisia Liviei Stanciu, iar CSM a considerat c� a �nc�lcat codul deontologic •

Magistratii au luat atitudine dup� ce judec�toarea Gabriela Baltag a fost sanctionat� de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru c� a cerut demisia Liviei Stanciu din fruntea �naltei Curti de Casatie si Justitie. Dup� o „judecat�“ f�r� precedent - dup� repetate runde de vot la paritate, un magistrat a fost convins s� schimbe tab�ra - Inspectia Judiciar� a considerat c� judec�toarea nemtean� ar fi �nc�lcat codul deontologic. Iar reactiile nu au �nt�rziat s� apar�. Presedintele Asociatiei Procurorilor din Rom�nia, procurorul Constantin Sima �si exprim� convingerea c� unui presedinte de asociatie profesional� nu i se poate interzice dreptul la libera exprimare. Mai mult, ridic� si un semn de �ntrebare asupra cauzelor ascunse care ar fi putut s� duc� la o astfel de decizie. Procurorul Constantin Sima a afirmat c� nu este deloc �nt�mpl�tor c�, �nainte de decizia CSM, judec�toarea Gabriela Baltag a fost atacat� pe motiv c� a participat la un grup de lucru organizat de ministrul Justitiei „care vizeaz� modificarea legislatiei penale“. „S� �ntelegem c� participarea la un grup de lucru, care presupune exprimarea unor puncte de vedere ale unor practicieni ai dreptului, a devenit delict de opinie?“, s-a �ntreabat presedintele APR.
O reactie de condamnare a venit si din partea Asociatiei Magistratilor din Rom�nia, care consider� c� decizia CSM �ncalc� flagrant jurisprudenta CEDO. V� red�m �n continuare comunicatul de pres� al AMR si, referitor la motivele pentru care judec�toarea Gabriela Baltag a ajuns s� fie „executat�“, reamintim c� aceasta este printre singurele persoane care a luat atitudine �mpotriva unor „ciud�tenii“ din sistem. Clarificarea existentei sau nu a unor acoperiti �n instante, retragerea „c�mpului tactic“ din justitie, acuzarea practicii ca judec�torii s� semneze angajamente cu SRI pentru a avea acces la probele „secrete“ din dosare, s�nt doar c�teva dintre lu�rile de pozitie curajoase ale Gabrielei Baltag. Care trebuiau probabil �ntr-un fel pedepsite.

Comunicat de pres�

Este profund regretabil c� Inspectia judiciar� a construit un dosar, �nsusit de Sectia de judec�tori a C.S.M., plec�nd de la declaratiile prin care doamna judec�tor Gabriela Baltag, presedinta Asociatiei Magistratilor din Rom�nia, a exprimat puncte de vedere ale acestei asociatii profesionale, referitoare la conduita unei persoane aflate �n fruntea sistemului judiciar, pun�nd, �n mod legitim, preocuparea viz�nd �ncrederea publicului �n sistemul judiciar mai presus de imaginea persoanelor care ocup� functii de conducere �n acest sistem.
Ne exprim�m, pe aceast� cale, dezacordul public fat� de ignorarea, �n procedura finalizat� cu sanctionarea d-nei presedinte Gabriela Baltag, pentru �nc�lcarea normelor de conduit�, a jurisprudentei CEDO care ar trebui cunoscut� si aplicat�, �n primul r�nd, de CSM. Ne referim la Hot�r�rea CEDO - cauza Olga Kudeshkina, din data de 26 februarie 2009, prin care Curtea de la Strasbourg a stabilit, cu majoritate, �nc�lcarea dreptului la liber� exprimare, �n cazul cercet�rii disciplinare a unei judec�toare, ca urmare a declaratiilor pe care le-a f�cut �n trei interviuri acordate presei, referitoare la deficientele sistemului judiciar - inclusiv la faptul c� legea se aplic� destul de strict oamenilor de r�nd, dar nu si atunci c�nd vine vorba de persoane cu functii importante care, si ele, �ncalc� legea, desi nu sunt trase la r�spundere. CEDO a observat ca judec�toarea a adus critici publice cu privire la o chestiune foarte sensibil�, viz�nd in special comportamentul unor persoane oficiale �ntr-un dosar de coruptie la nivel �nalt �n care ea era �nvestit� s� judece, acuz�nd c� instantele �n care se pune presiune pe judec�tori reprezint� o chestiune la ordinea zilei si c� aceast� problem� trebuie tratat� serios dac� sistemul judiciar vrea s� r�m�n� independent si s� se bucure de �ncredere public�. CEDO a stabilit, f�r� �ndoial�, c�, proced�nd astfel, judec�toarea a ridicat o problem� de interes public foarte important�, care ar trebui s� fie deschis� dezbaterii libere �ntr-o societate democratic�. Or - prin similitudine, av�nd �n vedere caracterul de interes public al problemei cu privire la care s-a exprimat presedinta A.M.R. - dac�, �n sistemul nostru judiciar, am ajuns actualmente �n situatia �n care un lider de asociatie profesional� ce are, prin excelent�, �ndatorirea de a supune dezbaterii publice aspecte tin�nd de sincopele sistemului - chiar interpretate ca «judec�ti de valoare» - este sanctionat pentru exprimarea unui punct de vedere viz�nd aceste aspecte, �nseamn� c� rolul si rostul asociatiilor profesionale este negat sau redus la absurd, f�r� posibilitatea real� a exprim�rii unor opinii contrare conducerii sistemului, instantelor, etc. O astfel de perspectiv� nesocoteste, �n mod evident si nepermis, concluzia CEDO, potrivit c�reia efectul de inhibare pe care frica de sanctiuni �l are asupra exercit�rii libert�tii de exprimare - efect care functioneaz� �n detrimentul societ�tii �n ansamblul s�u - este si un factor ce priveste proportionalitatea sanctiunilor impuse judec�toarei care, astfel cum Curtea a retinut, a fost �n mod incontestabil �ndrept�tit� s� aduc� �n atentia opiniei publice problema �n cauz� (�99 din Hot�r�rea CEDO �n cauza Olga Kudeshkina). Sanctionarea presedintei AMR, pe temeiul Codului deontologic, produce, �n mod evident, acest «efect de inhibare» care nu face dec�t s� «tin� la ad�post» de ochiul public deficiente ale sistemului, �n pofida necesit�tii invoc�rii si dezbaterii acestora, ca prim pas pentru atenuare si eliminare. Aplicarea unei sanctiuni ce este, f�r� putint� de t�gad�, �n direct� leg�tur� cu libertatea de exprimare, produce si un alt efect v�t�m�tor, anihil�nd, �n mod nejustificat, efortul sustinut, dar neurmat de recompens� concret�, pe care AMR, prin presedinte, a �nteles s� si-l asume, din devotament pentru ideile ce constituie temelia unei societ�ti democratice. Trec�nd dincolo de precepte, nu se poate nega faptul c�, o astfel de m�sur� de sanctionare, privit� din perspectiva CEDO, din cea a ratiunii existentei asociatiilor profesionale, c�t si din cea personal�, poate avea neb�nuite efecte negative asupra independentei magistratului, ca pilon al statului de drept.
CONSILIUL DIRECTOR - AMR

Articol afisat de 1769 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cezar FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective