Dosarul Revolutiei, condamnare la CEDO
• CEDO a concluzionat c� ancheta f�cut� pe plan national a fost superficial� • procurorul general a cerut reanalizarea Dosarului Revolutiei • Dosarul Revolutiei, �nchis �n conditii ciudate de autorit�tile rom�ne, revine �n actualitate. Dou� s�nt �nt�mpl�rile care �l readuc �n atentia public�. Prima este o condamnare a statului rom�n la CEDO, pe motiv c� nu a fost efectiv o anchet�, iar a doua este decizia procurorului general interimar de a cere reanalizarea dosarului. Revenind la decizia CEDO, s-a stabilit c� statul rom�n este obligat s� le pl�teasc� desp�gubiri de c�ate 15.000 de euro unui num�r de 17 cet�teni rom�ni care au reclamat instantei de la Strasbourg absenta unei anchete efective cu privire la reprimarea violent� a manifestatiilor �mpotriva regimului comunist care au avut loc �n decembrie 1989 la Bucuresti si Resita si �n timpul c�rora au fost ucisi apropiati ai acestora.
„Din punct de vedere juridic, decizia CEDO este o decizie dreapt�. Desp�gubirile acordate s�nt pe deplin meritate pentru familiile celor care au murit sau au fost r�niti la Revolutie. Statul rom�n trebuie s� scoat� adev�rul la suprafat�, iar asociatia noastr� a sustinut demersurile f�cute �n acest sens la nivel central“, a declarat Iulius Trapiel, presedintele Organizatiei Lupt�torilor din Decembrie 1989 Piatra Neamt. �ntrebat dac� este multumit de decizia procurorului general interimar de a fi reanalizat Dosarul Revolutiei, Iulius Trapiel a r�spuns: „De la o promisiune, la redeschiderea efectiv� a dosarului s�nt pasi mari care astept�m s� fie f�cuti“. Revenind la anchet�, �n 1990, procurorii militari din Bucuresti si din alte orase din Rom�nia au deschis cercet�ri cu privire la recurgerea la fort� si privarea ilegal� de libertate la care au fost supusi participantii la manifestatiile de la sf�rsitul lunii decembrie 1989. Conform unui document emis �n 2008 de Parchetul Militar �n fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai mult de 1.200 de persoane au fost ucise �n aceste operatiuni, peste 5.000 au fost r�nite si mai multe mii au fost private de libertate si supuse relelor tratamente.
„Mortii-s vinovati“
Prin dou� decizii din 2010 si 2011, Parchetul Militar si-a declinat competenta �n acest dosar �n favoarea Parchetului de pe l�ng� Inalta Curte de Casatie si Justitie. �n 2014, �n urma intr�rii �n vigoare a noului Cod de procedur� penal�, dosarul a fost alocat din nou Parchetului Militar. Ulterior, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus clasarea cauzei la data de 14 octombrie 2015, motiv�nd c� pentru unele fapte exist� condamnari �n alte cauze. Procurorii precizau printr-un comunicat de pres� c� „din cauza oboselii si a stresului la Revolutie s-au tras focuri de arm� �ntre militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis cu usurint� focul spre imobile sau masini care nu opreau la filtre“. Urm�rind traseul dosarului si modul �n care a fost finalizat c�teva concluzii pot fi trase. S-a �ncercat mai �nt�i plimbarea cartofului fierbinte de la un parchet la altul �n speranta c� interesul public pe marginea subiectului se va disipa �n timp. Apoi s-a �ncercat o finalizare pe principiul „mortu-i vinovat“, care �n Rom�nia pare s� tin�, dar nu are nici o sans� �n fata unei justitii cu adev�rat independente, cum este cea de la CEDO. R�m�ne o pat� pe imaginea justitiei din Rom�nia care si-a �nsusit practic explicatia halucinant� c� peste 1.000 de persoane au fost ucise din cauza... oboselii si a stresului. Demersul recent al procurorului general interimar Bogdan Licu care a declarat c� a cerut �naltei Curti de Casatie si Justitie reanalizarea Dosarului Revolutiei e o palid� sperant� �ntru aflarea adev�ratilor vinovati. Decizia vine dup� ce presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor M�ries, a f�cut o nou� pl�ngere �mpotriva rezolutiei de clasare. �n cazul �n care pl�ngerea va fi admis�, cercet�rile �n dosarul Revolutiei vor fi reluate. Iar la o sentint� probabil vom ajunge dup� ce adev�ratii vinovati vor fi �n fata instantei divine. Adic� mult prea t�rziu, asa cum s-a �nt�mplat si cu majoritatea celor vinovati de s�v�rsirea ororilor din timpul regimului comunist.
|