Ar fi ceva stabilitate pe piata creditelor
în ultima lunã nu s-au înregistrat schimbãri majore pe piata împrumuturilor în lei sau monedã strãinã • a crescut sensibil atît suma împrumutatã la nivel de judet, cît si a creditelor restante • Nemtenii persoane fizice dar si juridice, care în anii de bum financiar s-au împrumutat pe la bãnci cu diverse sume în lei sau valutã, tin cu dintii de rate, ca nu cumva sã rãmînã în urmã la platã. Chiar dacã la nivel de judet suma împrumutatã pare imensã, cei mai multi reusesc sã-si achite datoriile lunar, iar în acest moment suma pentru care bancherii îsi fac griji, deoarece s-au înregistrat întîrzîieri la plata ratelor, nu este prea mare. ÃŽn general nu sînt schimbãri majore, cu exceptia faptului cã în ultima lunã încheiatã, aprilie 2016, au crescut sensibit atît nivelul datoriei totale, cît si nivelul creditelor restante, pentru care titularii sînt deja în urmã cu plata ratelor. Este o situatie destul de bunã, avînd în vedere cã în urmã cu cîtiva ani nivelul datoriei era mai mare, si la fel se întîmpla cu cei care aveau restante. ÃŽntre timp, unii au finalizat creditele luate în urmã cu un deceniu, iar altii sînt ceva mai relaxati deoarece sînt spre finele perioadei de rambursare a banilor. Conform statisticii BNR, la 1 mai 2016 nemtenii aveau împrumuturi bancare, atît în lei, cît si în valutã, ce totalizau 2.184,7 milioane de lei ron (în crestere sensibilã de la 2.178,4 milioane lei luna trecutã). Pentru cea mai mare parte din sumã, plãtile erau în graficul convenit cu creditorii, iar titularii tineau pasul cu împrumuturi care totalizau 1.989 milioane lei. La nivel de judet, pentru 208 milioane de lei (în crestere de la 204,9 milioane lei fatã de perioada de comparatie) se înregistrau întîrzieri la plata ratelor lunare. Defalcat, afaceristii si populatia au luat din bãnci împrumuturi în moneda nationalã ce totalizeazã 1.368,9 milioane noi, fãrã mari diferente fatã de intervalul de comparatie. Plãtile sînt în grafic la credite care însumeazã 1.261,2 milioane de lei, restantele cifrîndu-se la 107,7 milioane lei (mai mult cu vreo 3,5 milioane). Cea mai mare parte a creditelor în lei, 696,2 milioane, erau credite la societãti nefinanciare, iar persoanele fizice se împrumutaserã cu peste 672 milioane. Circa 474 milioane erau credite de consum, si numai vreo 170 milioane lei erau bani pentru locuinte. Creditele în valutã se cifreazã mult sub cele în moneda nationalã, 828,5 milioane lei (în scãdere de la 833,1 milioane lei în perioada de comparatie). Pentru 728,2 milioane plãtile sînt în grafic, iar restantele se cifreazã la aproape 100,3 milioane, în scãdere sensibilã. Firmele au contractat împrumuturi în valutã de 297,2 milioane de lei, iar persoanele fizice s-au îndatorat cu diferenta de peste 528,2 milioane lei. Chiar si în vremuri grele, cei care nu au fost grevati de datorii au reusit sã punã deoparte bani albi pentru zile negre, iar depozitele nemtenilor în moneda nationalã la începutul lunii erau de 614 milioane lei si cele în valutã de circa 310 milioane lei.
|