Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2016
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Iulie 2016
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

�ntre modestie si exuberant�

C�ndva, �n adolescent�, mi-as fi dorit s� fiu prezent la concertul organizat de marele Pablo Casals, care num�ra optzeci (nu, nu este greseal�) de violoncele. Si pentru c�, la vremea acea, mijloacele audio-vizuale erau limitate, realizam doar cu ochii mintii ce era acolo.
Iat� c� Vacantele Muzicale ne-au prilejuit o auditie rarisim�, a unei formatii de trei/ patru fagoturi, sugestiv numit� Fagotissimo, adic� fagotul la cel mai �nalt nivel. Eram curios de numa', cum ar zice ardeleanul: oare cum or s� sune patru fagoti (se spune si asa) la un loc, c�nd este vorba de un instrument mai putin obisnuit, greu, cu timbru nazal, usor ciudat si melancolic, uneori comparat cu glasul g�stii, care diversific� sonorit�tile orchestrei simfonice, dar este rar �nt�lnit ca instrument solitar. Astept�rile mi-au fost pe deplin �mplinite. Trio/cuartetul s-a dovedit profesionist p�n� la am�nunt, conlucrarea instrumentelor a fost la ea acas�, f�r� disonante, asprimi si sincope sup�r�toare, �ntr-un repertoriu reprezentativ, predominant baroc. Si pentru c� am folosit acest ultim termen, amintesc c� acest curent, manifestat nu numai �n arte, ci si �n constructii sau alte domenii, a apartinut secolelor XVII-XVIII, dar s-a extins p�n� �n zilele noastre si a �nsemnat diversificarea remarcabil� a modalit�tilor de expresie, cu ornamentatii bogate, corespunz�nd ingeniozit�tii si diversit�tii personalit�tii omenesti. �n muzic�, curentul a fost slujit de titanii si patriarhii ei (Bach, Vivaldi, Haendel, Scarlatti si multi altii), a dus la aparitia operei, oratoriului, concertului, sonatei si a altor forme muzicale, a marilor ansambluri orchestrale si chiar a unor aspecte formale precum notatia si termenii muzicali, conceptele muzicale.
Fagotissimo ne-a dovedit c� muzica bun� se poate face cu orice instrument, mai importante fiind st�p�nirea instrumentului, coeziunea si conlucrarea cu celelalte piese. Mai subliniem, �n mod particular, tinuta grupului de artisti si, mai ales, modestia care a marcat �ntreaga prestatie.
*
Sincer s� fiu, mi-as fi dorit mai mult de la spectacolul de la Curtea Domneasc�. Anuntat ca „sear� de jazz“ sau si mai si, ca o sear� de folclor cu nuante de jazz, evenimentul ridica unele semne de �ntrebare: jazzul este, prin excelent�, muzica improvizatiei. Se si spune c� el nu se c�nt� dup� partituri, fiindc� n-ar mai fi jazz si c� aceeasi pies� ascultat� ast�zi nu este aceeasi cu varianta de ieri. Genul nu este agreat de orice ureche, iar dac� e vorba de jazz vocal, mai complicat dec�t cel instrumental, e si mai greu. Istoria nu abund� �n nume sonore si nu-mi vin �n minte dec�t Ella Fitzegerald, Louis Armstrong si rom�nca Aura Urziceanu, si ea scolit� �n America. Nu pun la �ndoial� talentul, timbrul, forta, registrul vocal si exuberanta, ingeniozitatea artistei, experienta scenic� si concertistic� a sa. Dar a riscat cu un spectacol „all inclusive“, adic� cu de toate: evocare a iubirii filiale si a locurilor de bastin�, admirabil� �n esenta ei, si lansare de album si ofert� de tricouri inscriptionate cu versuri originale si intime si altele, dup� cum din capul locului mi se pare riscant s� vrei s� tesi un covor de jazz pe urzeal� de folclor sau invers. Concet�teana noastr� poate fi la fel de valoroas� si �n folclor sau muzic� popular� ca si �n jazz, dar nu la gr�mad�. C� se poate c�nta cu viola �n pozitie de violoncel sau c� poti suplini valoarea cu explicatii usor ezitante, nu �nseamn� prea mult. Am �ncercat sentimentul c� ceea ce a lipsit �ntregului, a fost un impresar ferm, de valoare, capabil s� separe apele si, mai ales, s� potoleasc� valurile, uneori prea mari. Altfel, Vacantele Muzicale �si dovedesc perenitatea, rolul si importanta �n viata urbei si a oamenilor care le-au consacrat. Nu pot �ncheia f�r� s� amintesc celor care vor s� aud� c� aceast� manifestare nu a fost conceput� si initiat� ca un festival oarecare de muzic�, ci ca practic� de var� a studentilor de conservator, ceea ce �nsemna lectii si demonstratii de teorie muzical�, de interpretare, de contrapunct, de dirijat si at�tea alte elemente care tin de formarea unor muzicieni adev�rati. Vacantele Muzicale la Piatra Neamt trebuie redevin�, s�-si recapete caracterul initial, fiindc� este vorba nu numai de maxim� utilitate pentru instructia muzical�, ci si de un unicat la care trebuie s� tinem.

Articol afisat de 1699 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil R�ZESU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective