Ora de iarnďż˝. O sďż˝ ne afecteze?

• ďż˝n noaptea de sďż˝mbďż˝tďż˝ spre duminicďż˝, ora 4 va deveni ora 3 • cercetďż˝torii sustin cďż˝ modificarea orei are efecte asupra psihicului si sďż˝nďż˝tďż˝tii, putďż˝nd fi perturbat ceasul biologic •

Rom�nia va trece, �n noaptea de 29/30 octombrie, la ora de iarn�, ora 4 devenind ora 3, astfel c� duminic� va fi cea mai lung� zi a anului 2016. Acest lucru nu aduce schimb�ri majore �n nici un domeniu de activitate si vom dormi cu o or� �n plus. Cercet�torii afirm� c� modificarea orei, fie ea de var� sau de iarn�, are efecte asupra psihicului si s�n�t�tii unor persoane care are nevoie de o anumit� perioad� de acomodare. Schimbarea poate perturba ceasul biologic si odat� cu el pot surveni deregl�ri hormonale, mai ales �n ceea ce priveste melatonina, hormonul responsabilcu reglarea ceasului biologic al organismului. Punerea �n practic� a orei de var� (ceasurile s�nt schimbate �n ultima noapte de s�mb�t� spre duminic� din martie) si a orei de iarn� are ca fundament folosirea luminii naturale pentru o perioad� mai lung� de timp, pe parcursul unei zile, �n ideea de a se realiza economii �n ceea ce priveste energia electric�. CFR C�l�tori a anuntat c� trecerea la ora Europei Orientale nu modific� mersul trenurilor �n vigoare. Totodat�, garniturile aflate �n circulatie dup� ora 4.00, ora oficial� de var�, vor opri �n statiile din parcurs stabilite, unde vor stationa p�n� la ora de plecare din orarul �n vigoare dup� noua or�. Trenurile care mai au de parcurs o distant� scurt� p�n� la statia final� �si vor continua mersul p�n� la destinatie. Av�nd �n vedere c� si �n t�rile vecine trecerea la ora Europei Orientale se face tot duminic�, 30 octombrie 2016, �ntre statiile de frontier� cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Ucraina, trenurile vor circula dup� orele din mersul de tren �n vigoare. �n Rom�nia, acest sistem a fost instaurat �n 1932, dar atunci ora se schimba �n prima duminic� a lunii aprilie, respectiv �n prima duminic� din octombrie. Aceast� practic� a r�mas valabil� p�n� �n 1943 si abia �n 1979 s-a revenit la ea. Conform Conventiei fusurilor orare, ceasornicele arat� pentru fiecare punct de pe P�m�nt acelasi minut si aceeati secund�. Diferentele dintre ore s�nt date de faptul c�, la fiecare 15 grade longitudine apare o or� �n plus. Numerotarea acestor fusuri �ncepe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, �n sens pozitiv c�tre est. Astfel, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 si a Europei Orientale - ora fusului 2. Trebuie spus c� nu toate t�rile folosesc �n acest moment ora de var� si de iarn�, ci doar 70 din lume si nu toate au aceleasi perioade pentru schimbare. Din 2011, Rusia a renuntat la acest sistem, pe motiv c� modificarea de dou� ori pe an este un lucru nociv la adresa s�n�t�tii oamenilor si provoac� stres.