Miracol sau legendã? Povestea tesutã la umbra muntelui Ceahlãu
• o istorioarã veche de vreo 80 de ani a reintrat în gura lumii de prin Izvoru Muntelui în aceastã primãvarã • se spune cã o tînãrã care pãcãtuise si si-a ucis pruncul, a înviat la înmormîntare pentru a-si mãrturisi pãcatul • oamenii locului nu-si mai amintesc de o asa întîmplare si spun cã muntele Ceahlãu a fost dintotdeauna o sursã a legendelor • ÃŽn umbra Ceahlãului, în satul Izvoru Muntelui merge zvonul cã în urmã cu peste 80 de ani s-ar fi petrecut aici un fapt cu totul neobisnuit. Legenda, pentru cã pînã la urmã pare a fi o legendã precum atîtea nãscute în jurul muntelui sfînt al Moldovei, spune cã o fatã din sat, la vreo 20 de ani, necãsãtoritã, pe cînd pãstea oile pe munte, a cãzut în pãcat cu un bãietan al locului, la rîndu-i cioban, de pe urma cãruia fata ar fi nãscut un copil. Fiindu-i rusine sã n-o afle pãrintii, tînãra femeie si-a ucis înainte de vreme pruncul, pãstrînd secretul în mare tainã. Apoi, rusinîndu-se si de preotul de atunci al satului, nu si-a mãrturisit aceste grele pãcate, al desfrînãrii si uciderii multi ani, fapt ce a apãsat-o pînã a simtit cã nu mai poate trãi pe pãmînt. Sufletul acesteia, însã, care avea mare evlavie la Maica Domnului, în fata cãreia se ruga si plîngea ziua si noaptea, implorînd-o sã-i ierte pãcatul, nu avea liniste. Dupã cîtiva ani, fata s-a îmbolnãvit si a murit. Dupã terminarea slujbei si a praznicului în familie, pe cînd sã porneascã spre bisericã, raposata, spre uimirea lumii, s-a ridicat si a strigat: „Pãrinte, pãrinte, vino încoace, nu te teme! Cu sfintia ta am treabã... Eu am fãcut un pãcat mare în viatã si m-am rusinat sã-l spovedesc. Dar, pentru cã am avut evlavie la Maica Domnului, ea s-a rugat pentru mine înaintea Mîntuitorului si mi-a trimis sufletul în trup, ca sã-mi spovedesc pãcatul pe pãmînt, cãci pe pãmînt l-am fãcut...“. Lumea, speriatã, s-a retras, iar fata a mãrturisit preotului pãcatele sale, cu multe lacrimi, dupã care trecînd la cele vesnice pentru totdeauna, a continuat procesiunea înmormîntãrii. Cam asa sunã povestea fetei, care culmea, a reintrat în gura lumii în aceastã primãvarã desi se spune cã s-ar fi petrecut în urmã cu peste 80 de ani, mai precis în anii 1934 - 1935. Cuprins de curiozitate, redactorul a încercat sã afle cîte ceva chiar de la oamenii satului Izvoru Muntelui, locul unde se pare cã a trãit tînãra. „Nu stiu sã fi auzit de o asa întîmplare, desi am o vîrstã de peste 80 de ani. Asta ar fi însemnat ca atunci sã fi fost copil. Stiu însã cã muntele Ceahlãu, la baza cãruia trãim, a fost dintotdeauna o sursã a legendelor, oamenii locului avînd calitatea de a nãscoci fel de fel de povesti care mai de care mai interesantã. Cã lumea era credincioasã si se ferea de pãcate, asta o stiu si o cred. Poate sã fi fost vorba si de o astfel de poveste“, a spus unul dintre localnici a cãrei casã este situatã la o azvîrliturã de bãt de baza muntelui Ceahlãu, munte cutreierat în lung si-n lat de izvorãni în cursul vietii lor. Cam aceleasi cuvinte aveam sã le aflãm si de la alti localnici trecuti de 80 de ani, care ne-au trimis cu vorba spre cu totul alte povesti, mai cu seamã la ceea ce a presupus tineretea lor privind educatia moralã si dezlegarea de pãcate prin spovedanie. Si totusi, nu puteam încheia subiectul atît de intrat în actualitatea zonei fãrã a lua cîteva vorbe de la preotul satului, Daniel Dosoftei, care avea sã ne desluseascã într-un fel. „Aceastã istorioarã a apãrut în vremea Vrednicul de Pomenire al arhimandritului Ioanichie Bãlan. Se spune acolo cã fata la care se face referire ar fi intrat în pãcat cu unul din ciobanii locului, dar neavînd puterea de a-si spovedi pãcatul în fata preotului, l-a purtat fiind mãcinatã de acesta pînã si-a aflat sfîrsitul înainte de vreme. ÃŽn timpul înmormîntãrii s-a ridicat, a chemat preotul si s-a spovedit, spunîndu-si pãcatul pe care n-a avut puterea sã-l spunã atunci cînd a trãit“, a povestit pãrintele din Izvoru Muntelui. Oamenii, însã, pun acest miracol mai cu ales pe seama muntelui Ceahlãu pe care îl considerã sfînt. „O fi fost ori ba aceastã întîmplare adevãratã, numai Dumnezeu stie... Dar noi credem tot ce se învîrte în jurul Ceahlãului pe care îl considerãm un munte sfînt“, mai aflãm de la unul dintre localnici.
|