Suceava, VI
ÃŽn perioada 11-13 mai, municipiul Suceava a fost, fãrã îndoialã, capitala medicinii românesti. Cea de a VI-a editie a „Zilelor Medicale ale Sucevei“ a întrunit toate atributele unui eveniment remarcabil, înscris definitiv în traditia activitãtilor stiintifice din tara noastrã. Manifestarea a pus în discutie „Patologia infectioasã, mereu actualã în practica medicalã“ si „Urgentele medico-chirurgicale“, teme majore si perene ale medicinii si sãnãtãtii de pretutindeni, nu numai de la noi, în contextul unor mutatii de amploare si de substantã ale societãtii moderne. Trebuie sã spun cã si de data aceasta, pentru a sasea oarã, am fost invitat special al colegilor suceveni care, în urmã cu doi ani, m-au aureolat cu calitatea de decan de vârstã al celor prezenti. M-am bucurat cã încã mai pot detine acest titlu, mai ales pentru cã de Suceava sunt legat sufleteste într-o multime de feluri: acolo mi-am început cariera de medic, la Mãnãstirea Dragomirna (aflatã în parohia mea), m-am cununat si pe acele meleaguri am trãit, timp de trei ani, una dintre cele mai frumoase perioade din viatã. Actuala editie a „Zilelor Medicale ale Sucevei“ a marcat un salt valoric cu totul deosebit, justificat de cei peste 650 de participanti, de programul deosebit de dens, concretizat în peste o sutã douãzeci de conferinte, rapoarte, comunicãri si postere, care au impus desfãsurarea lucrãrilor pe douã sectiuni. Nu putem eluda prezenta unor mari personalitãti ale medicinii si chirurgiei noastre, participarea multor clinici de prestigiu, care au conferit girul unei experiente de mare anvergurã si valoare, participarea reprezentantilor unor servicii din tarã, din Republica Moldova, Italia si Israel, si în mod special, experienta deosebit de bogatã a unitãtilor din cuprinsul judetului. Nu ne oprim asupra tematicii strict medicale, caracterizatã printr-un înalt grad de interes, dar insistãm asupra unor subiecte definitorii pentru întreaga tagmã medicalã care nu poate fi ruptã de realitãti si care militeazã pentru progres si pentru respectul traditiilor noastre, grav deteriorate dupã 1989. ÃŽn context, amintesc conferinta „Ecorseul (jupuirea) lui Brâncusi - deschizãtor de drumuri pemtru un geniu al sculpturii mondiale“ (N. Constantinescu), în care autorul ne antreneazã într-o binevenitã privire asupra talentului de anatomist, sculptor si perfectionist al artei plastice a conationalului nostru de la Hobita, lipsit de pretuirea meritatã din partea regimului trecut, în vreme ce „Resacralizarea medicinii. Mitic si mistic“ (V. Astãrãstoaie) a insistat asupra relatiei dintre medic si divinitate. De asemenea, expozeul „Theodor Billroth, chirurg de geniu, meloman pasionat“ (M.R. Diaconescu) a fãcut elogiul unuia dintre marii chirurgi ai trecutului, model pentru multe generatii de profesionisti ai Europei. Surprinzãtoare a fost ampla incursiune în „Viitorul chirurgiei“ (M. Beuran), îndãrãtul cãreia se bãnuiesc zeci si sute de ore de documentare a unui material vast, ca sã nu mai pun în discutie organizarea si interpretarea acestuia. Autorul traseazã, aproape vizionar, directiile tratamentului medical si chirurgical strict personalizat, în contextul unor uluitoare metodologii bazate pe structura geneticã a bolnavului, pe dezvoltarea nanomedicinii si a altor metodologii avansate. Personal, am prezentat, în deschiderea reuniunii, douã diaporame „Mostenirea lui Hipocrate“ si „Aiud, icoanã vie“, iar în debutul sesiunii a II-a de comunicãri, o lucrare mai amplã „Trei surori“ care, departe de a fi o cronicã dramaticã a piesei de teatru a lui Cehov, ne atrage atentia asupra unui alt grup de surori, gemene prtin consecinte, care se culcusesc printre noi si ne fac viata amarã dacã nu urâtã. Este vorba despre Gresealã, Eroare si Abuz, un trio malefic pentru societate, a cãrui cunoastere ne ajutã sã îndreptãm, pe cât posibil, efectele lui. Se cuvine, de asemenea, sã remarcãm, în mod particular, apetitul celor prezenti pentru discutii, informare si elucidare a unor aspecte privitoare la situatia profesionistului si a problematicii medico-sanitare în contextul unei degradãri din ce în ce mai pronuntate a societãtii noastre postrevolutionare. Mentionãm participarea si aportul la reusita manifestãrii a expozitiilor firmelor producãtoare de medicamente, aparaturã medicalã si materiale sanitare. Dorim sã evidntiem si un alt aspect, nu lipsit de importantã si semnificatie: prezent în capiala judetului vecin, cel mai tonic sentiment pe care îl încerci este constiinta unei localitãti foarte bine administrate, adevãratã metropolã, curatã, civilizatã si prospere, usor de descoperit chiar în detalii, în plinã dezvoltare urbanisticã si progres economic. Firesc, ea beneficiazã de profesionalismul, prestanta si valoarea unui corp medical de elitã, demn de conditiile oferite acestuia dar si pacientilor, de cãtre unitatea fanion a judetului. Reproduc spusele profesorului Florian Popa, fost rector al UMF Bucuresti si senator: „Am vãzut multe spitale din tarã si din strãinãtate. Nu mi-a venit sã cred cã Spitalul Judetean de Urgentã Suceava se aflã în România. M-au impresionat unitatea de primire a bolnavilor si întreg spitalul, organizarea, curãtenia, dotarea si profesionalismul medicilor si celuilalt personal. Sunt mândru cã o asemenea unitate se aflã în tara mea“.
Colegul dr. Sorin Hâncu, profesionist de marcã si presedinte al Colegiului Medicilor, initiatorul si sufletul manifestãrii sucevene, definitiv intratã în traditia vietii stiintifice medicale românesti, alãturi de întregul colectiv de organizatori, meritã pretuirea si recunostinta tuturor participantilor, ca si satisfactia unei frumoase realizãri.
|
Autentificare
