 Protocolul pentru bac, renegat dar practicat
• deºi interzisã, în Neamþ, încã de anul trecut, strîngerea banilor pentru protocolul la bacalaureat se practicã, încã, la unele licee • adunarea protocoalelor se face într-un mod mult mai discret ca în alþi ani • Deºi interzisã încã de anul trecut, strîngerea banilor pentru protocolul la bacalaureat continuã sã se practice, în mare secret, la unele licee.
„La noi în clasã se strîng cîte 1.200.000 de lei de persoanã pentru protocol, dar noi mai organizãm ºi banchetul de sfîrºit de clasa a XII-a. Cu tot cu banchet, cotizaþiile ajung la 1.700.000 lei de persoanã. Cel mai mult plãtesc elevii care trebuie sã dea ºi atestatul - aici, sumele variazã între 2.500.000 lei ºi 3.000.000 lei de persoanã“, ne-a spus Ioana, elevã în clasa a XII-a la Colegiul Naþional „Calistrat Hogaº“. Cu astfel de sume, absolvenþii unor licee sperã sã „cumpere“ bunãvoinþa comisiilor de examen. Adunarea protocoalelor se face într-un mod mult mai discret ca în alþi ani. Elevii sînt secretoºi în privinþa subiectului, pãrinþii nu îl discuta deloc, iar profesorii se disculpã, spunînd cã nu s-au implicat în strîngerea sumelor de bani. Dupã numeroasele avertismente ale Ministerului Educaþiei, dascãlii au renunþat sã se mai implice în strîngerea fondurilor, ba chiar, de teama de a nu fi excluºi din comisiile de bacalaureat, au interzis protocolul. „Copiii mi-au spus cã strîng bani numai pentru banchet, cîte 1.200.000 lei fiecare. Nici vorbã de bani pentru protocoale. Au fost organizate ºedinþe cu pãrinþii, la care au participat ºi ºefii claselor a XII-a, în care s-a precizat foarte clar cã se interzice adunarea de bani pentru protocoale“, a precizat profesorul Liviu Rusu de la Grupul ªcolar Economic Administrativ Piatra Neamþ. „La noi nu s-a strîns nici un leu - am fost atenþionaþi cã nu este voie sã se adune bani pentru protocoale ºi nu strîngem“, a adãugat Mihai, elev în clasa a XII-a ºi membru în comitetul de elevi de la aceeaºi unitate de învãþãmînt.
Inspectoratul ªcolar al Judeþului a interzis categoric astfel de practici. „Noi facem o campanie împotriva acestei practici, deºi sîntem conºtienþi cã dimensiunea fenomenului este destul de mare ºi cã este foarte posibil ca acþiunea noastrã sã fie doar o picãturã într-un ocean. Campania am început-o anul trecut, dar am primit - ºi anul acesta - semnale cã strîngerea banilor pentru protocolul de la bacalaureat a continuat. Le-am stopat la timp, sper. Perseverãm, pentru cã sînt foarte mulþi profesori oneºti care se simt jigniþi de astfel de practici“, a declarat profesor Dorina Drexler, inspector ºcolar general la Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ.
În 2005, conducerea Inspectoratului ªcolar Neamþ a interzis pentru prima datã protocolul cu care erau obiºnuiþi, în alþi ani, supraveghetorii ºi corectorii la testele naþionale ºi examenul de bacalaureat. Acþiunea a fost motivatã de mediile neobiºnuit de mari obþinute în anul precedent, la examenul de bacalaureat, de absolvenþii claselor a XII-a. Atunci, prima probã a bacalaureatului a fost promovatã, cu note foarte
bune, de toþi candidaþii, peste o treime din cei 3.861 de candidaþi
prezenþi la proba oralã de limba ºi literatura românã obþinînd nota 10.
Primele rezultate au conturat, în acest fel, un fenomen fãrã precedent în istoria examenului. Trei sferturi dintre candidaþii nemþeni au obþinut medii peste 8 la examenul de bacalaureat din 2004. Dupã centralizarea rezultatelor obþinute în toate judeþele þãrii, Neamþul s-a situat pe locul I, cu un procent foarte mare de promovabilitate, peste 98%, în timp ce media pe þarã a fost de aproximativ 82%. Dintre nemþeni, 40% au avut note între 9 ºi 10. Potrivit rezultatelor, cel mai bine pregãtiþi au fost absolvenþii din Tîrgu Neamþ ºi Roman, unde ponderea elevilor cu medii între 9 ºi 10 a fost de 56%, respectiv 42%.
Elevii au reclamat, însã, pe forumul de discuþii al site-ului
www.portal.edu.ro, cã în unele centre de examen, pentru ca
supraveghetorii sã-i lase pe candidaþi sã se mai „inspire“ la probele
scrise, candidaþii adunau dimineaþa cîte 100.000 sau 200.000 de lei fiecare, avînd, astfel, siguranþa cã mai pot sã se uite pe un manual sau sã discute cu colegii, dacã nu ºtiu vreun subiect. În alte cazuri, dacã se dorea nota maximã, cotizaþia ajungea la un milion de lei. Dupã aceastã sesiune, cei mai dezamãgiþi au fost candidaþii care au obþinut pe merit notele, care au învãþat pe rupte atît în anii de liceu, cît ºi pentru examen, convinºi cã valoarea ºi munca le vor fi recunoscute, cîndva.
|
Autentificare
