PE CALE DE DISPARIÞIE. În lipsa cosaºilor, fîneþe devin pîrloagã

• recoltarea fĂŽnului este o grijĂŁ ĂŽn plus pentru gospodarii de pe VĂŁile Bicazului Âşi BistriĂžei • lipseÂşte forĂža de muncĂŁ, tinerii plecĂŽnd ĂŽn strĂŁinĂŁtate • creÂşterea animalelor nu mai reprezintĂŁ o atracĂžie • ziua de coasĂŁ este 500.000 de lei, plus mĂŽncare, bĂŁuturĂŁ Âşi ĂžigĂŁri •

În zona de munte, timpul de coasĂŁ este ĂŽn toi. ToĂži bĂŁrbaĂžii, cu grija vitelor din propriile gospodĂŁrii, au intrat ĂŽn plinĂŁ campanie de recoltare a fĂŽnului. Conform tradiĂžiei, perioada optimĂŁ de strĂŽngere Âşi conservare a acestui furaj este iulie Âşi august. „În acest an, producĂžia de fĂŽn este foarte bunĂŁ ca urmare a ploilor din primĂŁvarĂŁ Âşi cĂŁldurilor din iunie - iulie, ce au ĂŽnlesnit creÂşterea ierburilor“, spun Þãranii. Din nefericire, se estimeazĂŁ, luĂŽndu-se ĂŽn calcul experienĂža anilor trecuĂži, cĂŁ, Âşi-n acest an, o mare parte din fĂŽneĂže vor rĂŁmĂŽne neexploatate. Motivul: lipsa forĂžei de muncĂŁ tinere din sate, ca urmare a exodului acestei categorii sociale la muncĂŁ, peste hotare. BĂŁtrĂŽnii de pe VĂŁile BistriĂžei Âşi Bicazului, pentru care creÂşterea animalelor este ĂŽndeletnicirea cu care s-au nĂŁscut, asistĂŁ neputincioÂşi la sĂŁlbĂŁticirea vegetaĂžiei din Ăžarinile comunitĂŁĂžilor locale, ca urmare a abandonĂŁrii terenurilor de cĂŁtre cei mai mulĂži dintre gospodari. „Este un mare pĂŁcat sĂŁ laÂşi iarba necositĂŁ, cĂŽnd noi, pe vremuri, umblam dupĂŁ fiecare pai, pentru a avea cu ce hrĂŁni vitele“, a afirmat Ion Naclad din Potoci, un vĂŽrstnic pentru care agricultura specificĂŁ locului a constituit toatĂŁ viaĂža o preocupare majorĂŁ. „Noi ne-am nĂŁscut aici, la munte, Âşi fiecare om avea, ĂŽn trecut, ĂŽn gospodĂŁrie cel puĂžin douĂŁ-trei vaci cu lapte, o pereche de boi sau cai, iar oi, de la 20-30 ĂŽn sus. Pentru asta, toatĂŁ vara fĂŁceam fĂŽn Âşi mai-mai cĂŁ nu ne ajungea iarna. Acum, cine sĂŁ-l mai facĂŁ? Noi sĂŽntem bĂŁtrĂŽni, iar tinerii nu mai vor sĂŁ audĂŁ...“, a afirmat Ion ZaiĂž, din CeahlĂŁu. Într-adevĂŁr, migraĂžia tinerilor ĂŽn Occident a pustiit satele de forÞã de muncĂŁ. Or, fĂŁcutul fĂŽnului este, ĂŽndeobÂşte, o treabĂŁ bĂŁrbĂŁteascĂŁ. Pentru a face faÞã, un gospodar, cu multe animale ĂŽn bĂŁtĂŁturĂŁ, este nevoit sĂŁ angajeze cosaÂş, fie dintre vecini, cĂŽĂži mai sĂŽnt apĂži de o aÂşa muncĂŁ grea, fie din zona de seÂş. Asta ĂŽn condiĂžiile ĂŽn care omul are venituri bĂŁneÂşti disponibile acoperirii cheltuielilor, deoarece recoltarea fĂŽnului costĂŁ. O zi de coasĂŁ bate ĂŽntre 400 Âşi 500 mii lei, iar o zi de adunat, 250 mii lei. La aceste sume mai trebuie adĂŁugate costul hrĂŁnei Âşi a unui pahar de ĂžuicĂŁ sau vin, cĂŁci aÂşa s-a ĂŽncetĂŁĂženit prin partea locului. „La noi, pe Valea BistriĂžei, nu mai gĂŁseÂşti om care sĂŁ-Ăži coseascĂŁ sub 500 mii lei ziua. BaÂşca mĂŽncarea Âşi bĂŁutura, iar dacĂŁ-i fumĂŁtor, mai trebuie sĂŁ-i cumperi Âşi ĂžigĂŁri“, a spus CosticĂŁ TĂŁnasĂŁ. Cei care nu-Âşi permit sĂŁ facĂŁ fĂŽnul cautĂŁ sĂŁ-l ĂŽnchirieze altora mai vrednici, iar dacĂŁ ierburile disponibile nu au cĂŁutare, se roagĂŁ de vecini sĂŁ-l strĂŽngĂŁ gratuit „numai sĂŁ nu rĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn pĂŁrĂŁsire“, dupĂŁ cum afirmĂŁ ei. Dar nimeni nu se ĂŽmbie la o aÂşa treabĂŁ. „Ca urmare, rĂŁmĂŽn rĂŽpile noastre pline de ierburi, animalele dispar, iar terenurile din Ăžarinile obÂştii se sĂŁlbĂŁticesc“, a declarat Gheorghe ConuĂž, din Poiana Teiului. Interesant este faptul cĂŁ necazul oamenilor din zona de munte ĂŽn ceea ce priveÂşte recoltarea fĂŽnului este cunoscut Âşi de cĂŁtre administraĂžiile locale sau chiar de cĂŁtre cele de mai „sus“, dar nimeni nu are soluĂžii. „Nu avem ce face. Oamenii sĂŽnt proprietari de fĂŽneĂže, tinerii au plecat ĂŽn strĂŁinĂŁtate la muncĂŁ, iar creÂşterea animalelor nu mai constituie o atracĂžie pentru generaĂžiile urmĂŁtoare“, spun primarii din comunele de pe Valea Muntelui. SpecialiÂştii din agriculturĂŁ bat drumurile ĂŽn zona de munte, „trĂŽmbiÞÎnd“ avantajele unor programe de finanĂžare externĂŁ privind agricultura, doar cĂŁ gospodarii, ĂŽn mare parte oameni ĂŽn vĂŽrstĂŁ, privesc cu neĂŽncredere la toate cele spuse de mai marii agriculturii. CĂŽt despre finanÞãrile prin programul SAPARD, pe Valea Muntelui, implementarea unor astfel de proiecte la nivel de agricultor este, ĂŽncĂŁ, o utopie.
Cã a creºte animale devine de domeniul trecutului prin gospodãriile muntenilor o atestã ºi faptul cã produsele obÞinute nu pot fi comercializate din pricina distanÞei faÞã de oraºe, sistemul de colectare a laptelui este prost, iar preÞul oferit pe vaci sau oi este nesimÞit de mic.