 TEATRU DE RÃZBOI
• drumurile judeþului sînt într-o stare groaznicã • ºoferii s-au sãturat de promisiuni ºi înjurã abitir • pe cine, vã lãsãm sã ghiciþi • de turism nici nu poate fi vorba deºi cadrul natural este darnic ºi existã numeroasele obiective • elocvente sînt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un bãcãuan care ne-a vizitat judeþul. „... este ºi «unicul» judeþ cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Am fãcut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care ºi un neamþ (cãsãtorit cu o româncã). Cu regret trebuie sã ºtiþi, ºi mai ales cei rãspunzãtori ºi competenþi din conducerea judeþului, cã nici eu ºi nici „neamþul“ ºi nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni altã datã ºi nimeni din cei «pãþiþi» nu va recomanda acest drum“ • ÃŽntre judeþele þãrii, Neamþul este unul dintre cele mai dãruite sub aspectul potenþialului turistic. Din pãcate, însã, este insuficient folosit ºi foarte puþin pus în valoare, la acest lucru contribuind ºi starea groaznicã a drumurilor, fie judeþene sau naþionale. ÃŽn absenþa unei strategii coerente ºi pe fondul unei legislaþii cu mari carenþe, în ultimii 15 ani, turismul s-a dezvoltat haotic, neaducînd beneficii în adevãratul sens la cuvîntului. De la un minister care a susþinut doar declarativ necesitatea dezvoltãrii prioritare a acestui domeniu, promovînd idei fanteziste doar de dragul publicitãþii politice, turismul este guvernat, la momentul actual, de o autoritate de rang naþional care nu a ieºit, pînã acum, la rampã cu ceva concret. Produsul turistic românesc este foarte departe de a fi competitiv, nereuºind sã concureze cu cel oferit de alte þãri, chiar din vecinãtatea noastrã. Cadrul natural diversificat ºi obiectivele culturale, istorice ºi religioase cîntãresc prea puþin în faþa turiºtilor strãini, atît timp cît lipsesc elemente esenþiale, cum ar fi infrastructura de drumuri ºi serviciile de calitate. Cît despre turiºtii români, care s-au obiºnuit sã înoate printre „meandrele concretului“, numãrul lor s-a împuþinat, cu fiecare an, din cauza preþurilor foarte ridicate. Mulþi preferã sã îºi petreacã concediile în Grecia, Turcia, Italia, ori chiar mai aproape de România, în Bulgaria, raportul dintre calitatea serviciilor ºi preþurile practicate fiind foarte avantajos.
„«Unicul» judeþ cu cele mai groaznice drumuri“
Una dintre zonele turistice de referinþã ale judeþului este cea a mãnãstirilor. Frumoasa Agapie - care poartã amprenta pictorului Nicolae Grigorescu, Vãratecul - inundat de flori ºi verdeaþã, Neamþul - alãturi de care slujitorii bisericii au ridicat un veritabil centru ecumenic, Secu, Sihãstria ºi Sihla sînt considerate veritabile perle ale unei salbe mãnãstireºti foarte cunoscute în þarã ºi chiar în strãinãtate. ÃŽnsã, drumurile de acces, nu numai spre aceste obiective turistice, sînt pline de gropi, iar pe anumite porþiuni, impracticabile. Elocvente sînt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un bãcãuan care ne-a vizitat judeþul. „... este ºi «unicul» judeþ cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Luna trecutã, am fãcut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care ºi un neamþ (cãsãtorit cu o româncã). Cu regret trebuie sã ºtiþi, ºi mai ales cei rãspunzãtori ºi competenþi din conducerea judeþului, cã nici eu ºi nici „neamþul“ ºi nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni altã datã ºi nimeni din cei «pãþiþi» nu va recomanda acest drum. Am plecat din Oneºti prin Sãnduleni, Tazlãu, Roznov, Girov, Dobreni, Bãlþãteºti, Vãratec, Agapia etc. Pe unele porþiuni de drum (Tazlãu, Roznov, Girov) am mai avut timp sã ocolim gropile, dar ce drum era la 5-6 kilometri de Dobreni ne-a oripilat, nu am mai vãzut aºa drum ordinar nicãieri. Dacã pe drumul Dobreni, Vãratec ºi Agapia se mai putea ocoli puzderie de gropi, pe unele locuri erau bãltoace de nu ºtiai pe unde sã apuci. Este indolenþã, inconºtienþã crasã care dãuneazã nu numai judeþului Neamþ, dar ºi României“.
Am primit acest mesaj înainte ca autoritãþile judeþului sã înceapã „cîrpelile“ pe porþiunile de drum judeþean, cu precãdere pe cele mai circulate. Se poate spune cã, la momentul actual, acestea aratã puþin mai bine, dar soluþia aleasã de cãtre autoritãþi a fost mai mult una de compromis, ca pentru banii puþini pe care i-au avut la dispoziþie. Plombele cu care au fost astupate gãurile vor sãri odatã cu instalarea sezonului friguros. ªi, pe lîngã faptul cã fondurile nu ajung, politica de administrare a drumurilor este una dezastruoasã ºi pãguboasã. Evident, pentru contribuabilii la bugetul statului care, pe lîngã taxele ºi impozitele pe care le plãtesc în fiecare an, sînt nevoiþi sã cheltuiascã zeci de milioane de lei pentru a-ºi repara maºinile. Românul s-a obiºnuit sã intre cu maºina prin gropi, sã înjure ºi sã plece mai departe. Foarte puþini, însã, s-au gîndit cã au ºi drepturi ºi cã pot atrage rãspunderea asupra celor care le-au adus prejudicii. Drumurile naþionale, judeþene ºi locale au administratori diferiþi - chiar dacã traverseazã, sã spunem, aceeaºi localitate - ºi surse diferite de finanþare. Autoritãþile locale se plîng mai mereu cã sînt înjurate de cetãþeni pentru cã nu ºi-au fãcut treaba cei de la drumuri naþionale, ori de la judeþ, cã au porþiuni neasfaltate cu anii, pentru cã legea nu le permite sã aloce fonduri pentru obiective care nu le intrã în sfera de atribuþii. ªi atunci, din acest cerc vicios nu poate ieºi nimic bun: turistul - care vine în aceastã zonã cu intenþia de a se destinde ºi a admira frumuseþile unui judeþ cãruia i s-a dus faima pentru cadrul natural mirific - este gonit de durerile de cap la gîndul cã, dupã gropile pe care le-a luat în plin, nu va mai avea bani pentru concediul viitor, pentru cã banii i se vor duce pe reparaþia maºinii. El nu face decît sã ia decizia care îi este mai la îndemînã: ocoleºte Neamþul.
Invitaþie în „tranºee“
De curînd, asumîndu-ne riscurile de rigoare, am parcurs anumite trasee ale judeþului, convingîndu-ne cã drumurile care îl traverseazã, indiferent de rangul lor, sînt înfiorãtoare. ÃŽntr-una din zile, am plecat din Piatra Neamþ spre Girov, de unde am pãrãsit ºoseaua principalã ºi am pornit „sãgeatã“ spre Bîrgãuani. Entuziasmul ne-a pãrãsit dupã cîteva sute de metri, de unde a început calvarul „datului prin gropi“. Slalomul printre cratere, schimbarea benzilor de circulaþie pentru atenuarea ºocurilor, opririle nenumãrate pentru a da prioritate partenerilor de trafic care veneau din sens opus ne-au costat mai bine de douã ore pierdute pînã la destinaþie. De acolo, am abordat alt traseu, gîndind cã vom scãpa mai uºor. Dar, speranþele ne-au fost deºarte. Dupã ce, cu chiu, cu vai, am ajuns la Tupilaþi, nu am reuºit sã trecem de „viteza a doua“ prin Þibucani, am intrat în Grumãzeºti, unde am avut senzaþia cã am nimerit dupã un bombardament. Hîrtoapele nu ne-au dat pace pînã la intrarea în Tîrgu Neamþ, unde ne-am tras sufletul preþ de cîteva minute. Asta pînã cînd am coborît Dealul Sãcãluºeºtilor. Cît de frumoasã este zona Agapia-Vãratec? ÃŽn mod garantat nu am avut timp ºi nici disponibilitate sã ne înfruptãm din atmosfera locurilor în zdruncinãturile maºinii care, din fericire, încã mai avea roþi, dar rula pe ceea ce ar fi trebuit sã se numeascã drum. Puzderie de gropi cît cuprinde. Pe la Bãlþãteºti, cu banii judeþului s-au pus plombe pe unde s-a putut, dar pentru cã nu au fost fonduri pentru lucrãri serioase, acolo unde drumul era prea deteriorat, asfaltul a fost ras pînã la dalele de beton. Cu certitudine, vã putem spune un lucru: cînd am coborît din maºinã, dupã cele cîteva ore de zdruncinãturi, am avut senzaþia cã ne ies ochii din orbite ºi ne vîjîiau urechile. Senzaþii pe care îi invitãm sã le încerce ºi pe cei care hotãrãsc soarta drumurilor. Iar dacã reprezentanþii judeþului le mai cunosc, dar ridicã din umeri cînd se vãd cu „puºculiþa“ goalã, nu ar fi o ideea rea sã îi invite în judeþul Neamþ pe diriguitorii Ministerului Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului ºi sã le organizeze „escapade“ în judeþ, dar pe trasee de genul celor descrise mai sus. „Nu sînt bani“ este scuza obiºnuitã atunci cînd se promite, dar nu se face mare lucru. Dar, cei care dirijeazã banii de la nivel central spre teritoriu sînt aproape complet rupþi de realitate. O mare vinã o poartã ºi autoritãþile judeþene care, la fiecare vizitã de la Bucureºti, în loc sã îi ducã „în tranºee“ pe stimabilii ministeriabili, au preferat sã le arate numai aspectele pozitive, de multe ori nerelevante. ªi astfel, de dupã gardul vopsit cu vorbe de laudã, leopardul neputinþelor de tot felul continuã sã înghitã speranþele nemþenilor.
Bugetul pentru drumuri, un dezastru
Ce spun autoritãþile? „Cred cã unul dintre punctele cele mai slabe ale turismului nemþean este infrastructura de drumuri“, susþine subprefectul Vasile ªendrea. ÃŽncepînd din 2004, exponenþii Consiliului Judeþean Neamþ au tot fãcut promisiuni. Fosta conducere, respectiv preºedintele Dan Constantin ºi vicepreºedintele Valericã Frãþilã („decapitaþi“ pe motive de incompatibilitate), a promis cã soarta infrastructurii de drumuri va intra sub o zodie favorabilã, promiþînd un împrumut de 1.000 miliarde de lei pentru reparaþia drumurilor. ÃŽntre timp, s-a modificat pragul de îndatorare, apoi peste judeþ au venit calamitãþile naturale. Datele problemei s-au schimbat, iar noii ºefi ai judeþului au trecut de la extaz la agonie. Asta cu atît mai mult cu cît pînã ºi speranþele în banii europeni pentru repararea drumurilor nemþene s-au nãruit. Se preconizeazã cã fondurile nerambursabile vor fi alocate doar pentru autostrãzi ºi drumuri naþionale. Consiliile Judeþene nu vor avea decît sã se descurce cum vor putea, iar de nu, sã apeleze la credite.
ÃŽn acest an, Neamþul stã dezastruos la capitolul fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri. „Avem alocaþi 92 miliarde de lei. Dar, pentru asfaltãri am avea nevoie de 2.000 miliarde de lei“, ne-a declarat Dumitru Badea, vicepreºedinte al CJ Neamþ.
Promovarea zonelor turistice, insuficientã ºi incorect fãcutã
Ce-i mai lipseºte produsului turistic nemþean pentru a fi demn de luat în seamã? Un aspect important este componenta de promovare care este sublimã, dar lipseºte cu desãvîrºire. „Publicitatea, chiar dacã existã într-o oarecare mãsurã, este insuficientã ºi incorect fãcutã, neevidenþiind ceea ce existã cu adevãrat ºi este specific judeþului. Nu existã - fie cã este vorba despre locuri de cazare, fie despre agenþiile de turism, materiale publicitare, pliante ºi oferte. Pe Valea Muntelui, spre exemplu, existã lanþuri întregi de moteluri, pe care nu le ºtie nimeni“, susþine Constantin Alupului-Rus, directorul Centrului pentru Culturã ºi Arte „Carmen Saeculare“ Neamþ. Pe de altã parte, Constantin Apostol, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, considerã cã strategia de promovare a turismului nemþean ar trebui integratã uneia regionale, un rol important avîndu-l operatorii de turism. „Un pachet complet ºi cu prizã la turiºti ar trebui sã includã, spre exemplu, petrecerea a 3 zile la Piatra Neamþ, 3 zile în Delta Dunãrii, 3 zile la mare. Din pãcate, însã, nu existã firme de turism care sã iasã cu asemenea oferte“, a subliniat Constantin Apostol.
ADRNE a realizat o asemenea strategie, la nivel regional, în colaborare cu zone din Italia ºi din Grecia, în care este inclus ºi Neamþul, însã reacþia ar trebui sã vinã de la pãrþile direct interesate, care sînt operatorii de turism.
Servicii pe mãsura pregãtirii personalului
Calitatea slabã a serviciilor oferite se datoreazã, în primul rînd, lipsei personalului calificat în domeniu, pe de o parte ca urmare a faptului cã nu existã o ºcoalã de turism în adevãratul sens la cuvîntului, iar pe de alta - plecãrii masive a tinerilor în strãinãtate. „Latura pregãtirii umane în domeniul turismului lipseºte. ÃŽn acest domeniu, existã o mare fluctuaþie de personal, în general necalificat. Nici manageri calificaþi în acest domeniu nu prea existã. A fi manager instruit în domeniul turismului nu înseamnã a lua o ofertã de la o firmã ºi a o da alteia. O mare greºealã care s-a fãcut a fost îndepãrtarea de latura tradiþionalã. Peste tot, în pensiuni ºi restaurante, în loc de meniurile tradiþionale româneºti - ºi avem zeci de mii de reþete - turistului i se oferã feluri de mîncare franþuzeºti, italiene, turceºti, prost gãtite. Nu spun cã nu ar trebui sã existe restaurante cu specific, dar, din pãcate, meniurile actuale sînt un fel de varzã acrã. Legislaþia în domeniul turismului este extrem de permisivã ºi, în acest context, apar tot felul de pseudolocaþii turistice, cu sau fãrã clasificare. Turiºtii vin o datã, iau þeapã, iar apoi înjurã tot judeþul, dacã nu întreaga regiune“, a subliniat directorul ADRNE. Pe de altã parte, subprefectul Vasile ªendrea a susþinut cã preocupãrile pentru dezvoltarea turismului ar fi trebuit sã îºi facã simþitã prezenþa în urmã cu mai mult timp: „ÃŽn judeþul Neamþ, dezindustrializarea s-a fãcut cam în perioada '95-'98. Rãmînînd fãrã locuri de muncã, oamenii au plecat în strãinãtate, ºi-au gãsit locuri de muncã ºi i-au tras ºi pe alþii dupã ei“.
Dezvoltarea turismului, fãrã scop ºi mijloace
Autoritãþile nemþene resimt din plin lipsa de preocupare pentru acest domeniu a exponenþilor de la nivel central. Cît despre latura asociativã, aceasta existã, însã organizaþiile operatorilor de turism nu dispun de suficiente fonduri, astfel încît sã producã schimbãri semnificative. „Se simte lipsa de coordonare a Guvernului, nu existã modalitãþi de preluare a informaþiilor din teritoriu. Avînd în vedere faptul cã zona oferã un potenþial deosebit, Agenþia Naþionalã care guverneazã turismul ar trebui sã aibã mãcar un reprezentant la douã judeþe. Or, autoritatea în domeniu nu face decît sã dea «margarete» pensiunilor“, a subliniat subprefectul ªendrea. Degringolada care guverneazã turismul se datoreazã, în primul rînd, lipsei unei strategii coerente. „Lipseºte o laturã asociativã între agenþii economici implicaþi - agenþiile de turism, deþinãtorii de spaþii de cazare, de baze de agrement. Dacã ar exista, ar fi extraordinar, pentru cã ar fi posibilã o strategie în domeniul turismului, care ar putea îmbrãca mai multe forme - turism balnear, agroturism ºi turism ecologic, turism de sporturi extreme, de iarnã, turism cultural-istoric-religios, turism de agrement. S-ar putea face o corelare a strategiei de turism cu cea de dezvoltare a infrastructurii de drumuri ºi utilitãþi, ca ºi cu politica de mediu“, considerã directorul ADRNE.
END
|
Autentificare
