 Paraxodul integrãrii
• mediul economic este blocat de lipsa fortei de muncã • se resimte o crizã acutã de personal, atît calificat, cît si necalificat • multi someri refuzã angajarea, neconvenindu-le conditiile si cer de la patroni negatie • cele mai afectate sectoare sînt cel al industrializãrii lemnului si constructiile • la fel stau lucrurile si în cel textil • Piata de muncã nemteanã se confruntã cu o acutã lipsã de personal, atît calificat, cît si necalificat. Acest fenomen se înregistrazã de mai mult timp, dar, dupã integrare, lucrurile par a se înrãutãti si mai tare, deoarece tot mai multi nemteni, aflati în situatie de somaj sau chiar si cei care nu au trecut niciodatã pe la aceastã institutie, iau calea Occidentului în speranta unui salariu mai mare si a unui trai mai bun. Din Neamt se estimeazã cã au plecat în anii de dupã revolutie peste 100.000 de persoane. Bãrbatii si-au gãsit de lucru în constructii, în Italia si Spania, iar femeile cam tot în aceste tãri, dar ca îngrijitoare de bãtrîni, în alimentatie publicã sau în agricultirã. Toti acestea au preferat salarii de pînã la 1.000 de euro în locul unuia de pînã la 10 milioane de lei vechi în România.
Sãptãmînal, listele cu locuri de muncã vacante de la Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã Neamt cuprind sute de oferte, atît pentru personal calificat, cît si pentru fortã de muncã necalificatã. Pentru acestea nu se gãsesc nemteni interesati, desi în evidentele AJOFM sînt peste 10.000 de nemteni someri, parte din acestia depãsind perioada în care au fost sustinuti financiar de stat. Mult mai grav este cã, atunci cînd autoritãtile trimit somerii cãtre agentii economici care au posturi vacante, acestia refuzã angajarea. Nu în mod expres, deoarece ar pierde indemnizatia de somaj. De regulã, acestia cer negatii de la angajatori si nu vor sã ocupe posturile vacante. De exemplu, societatea comercialã Aget Impact SRL, din Podoleni, cautã de mai mult timp fortã de muncã, fiind dispusã sã angajeze prioritar calificati, dar si necalificati. „Nu gãsim nici necalificati, nici oameni calificati, aici este marea noastrã problemã. Ca sã acoperim cît de cît deficitul de personal, sîntem în situatia de a recruta necalificati pe care apoi îi scolim noi, la locul de muncã. Cei mai multi vin si nici mãcar nu vor sã munceascã, ci solicitã negatie de care au nevoie pentru cã au fost trimisi de la Somaj. Este o situatie disperatã de mai multã vreme, încã de anul trecut, iar lucrurile stau din ce în ce mai rãu dupã integrare. Avem contracte foarte mari la export, pe care sîntem în imposibilitatea de a le onora si le pierdem. Tot facem solicitãri la AJOFM, dar, cum v-am spus, cei care vin ori refuzã de la bun început, ori stau pentru scurt timp dupã care pleacã, mã anuntã cã au gãsit oferte pentru strãinãtate si asta este tot“, a declarat directorul general al societãtii comerciale Aget Impact SRL Podoleni, Gheorghe Bîzgan, firmã care are ca obiect de activitate productia de mobilier. Asa cã societatea este „abonatã“ la AJOFM cu anunturi în care dã de stire cã are nevoie de personal.
Probleme si în domeniul constructiilor
Dupã o perioadã de stagnare, simtitã în primii ani de dupã 1990, domeniul constructiilor cunoaste acum o perioadã extrem de propice si în judetul Neamt. Accentul se pune mai ales pe locuinte, fie cã e vorba de case, vile sau sedii de firme, si mai putin pe cele industriale sau blocuri. Numai cã firmele în domeniu se confruntã cu o acutã lipsã de personal, cauzele fiind multiple. Aici pot fi enumerate salariile destul de mici acordate, munca fizicã solicitantã, caracterul sezonier al ocupatiei si, cu precãdere, migrarea în alte tãri a celor care în trecut lucrau pe santiere.
Cã este lipsã de personal calificat si în acest domeniu o atestã tot oferta de job-uri publicatã sãptãmînal de Oficiul Judetean pentru Ocuparea Fortei de Muncã. Patronii cautã zugravi, mozaicari, faiantari, vopsitori, parchetari, dar si muncitori necalificati sau demolatori clãdiri. De mentionat cã institutia amintitã face si cursuri de calificare în diferite meserii, cei care le absovã avînd certitudinea unui serviciu. Putini sînt însã cei care se încadreazã în tarã, preferînd strãinãtatea.
„Tip dupã constructori si n-am de unde sã-i iau. Ca sã faci lucru de calitate îti trebuie oameni buni. Altfel te trezesti cã beneficiarul nu-ti dã banii, sau trebuie sã refaci. Mai vin tineri, stau un an, maxim doi si cînd te bazezi pe ei pleacã. Preferã Italia sau Spania, salariile neputîndu-se compara cu cele din România. Asta-i situatia. Problema e cã nu vine nimeni din urmã. Un constructor bun, care sã se priceapã la ce-i dai de fãcut, se formeazã în cîtiva ani“, a declarat patronul unei cunoscute firme de constructii din Piatra Neamt, dar care a tinut sã nu-i fie publicat numele.
Angajatii nu mai acceptã compromisuri
Lipsa de interes a celor în cãutarea unui loc de muncã este recunoscutã si de oficiali. „ÃŽntr-adevãr, se resimte o lipsã de fortã de muncã atît necalificatã, dar mai mult calificatã. Pe de o parte, sînt situatii în care angajatorii preferã sau încadreazã fortã de muncã calificatã în posturi de necalificati, asta, desigur, pentru salarii mai mici. Oamenii au, acum, altã deschidere, sînt informati si, de ce sã ne ascundem, realitatea este cã nu mai acceptã astfel de compromisuri. Acest lucru se întîmplã de cele mai multe ori în constructii, dar si în alte domenii de activitate. ÃŽn aceste conditii, cu calificare si un salariu foarte mic, multi nu sînt de acord si preferã alte variante, mai multumitoare“, a declarat directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã Neamt, Rodica Popescu. Pentru acoperirea deficitului de fortã de muncã existã legea uceniciei, dar aceasta nu este prea agreatã de angajatori. Conform prevederilor legale în vigoare, angajatorii pot încheia un contract de ucenicie cu tineri între 16 si 25 de ani. Statul plãteste 50% din salariul minim pe economie, la care se mai adaugã 20% din costul cursurilor de formare profesionalã. Cu toate acestea, o datã cu finalizarea studiilor liceale, aceia care nu au de gînd sã urmeze o facultate iau calea strãinãtãtii, în general spre tãrile membre al Uniunii Europene.
|
Autentificare
