Arestul la domiciliu, noutate a viitoarei proceduri penale

• noile norme aduc institutii cum ar fi „judecatorul de libertati“ si „arestul la domiciliu“ • sinceritatea infractorului ĂŽi poate aduce o pedeapsa mai blĂŽnda • va fi o singura cale de atac, apelul •

În urmatoarele trei luni, cu sprijinul unei echipe de experti germani, urmeaza a se elabora noul Cod de procedura penala. Guvernul a aprobat miercuri, 25 iulie 2007, o hotarĂŽre care prevede tezele prealabile pe baza carora se va elabora noul Cod. Ca noutate absoluta este instituirea „arestului la domiciliu“, precum si institutia „judecatorului de libertati“, care ĂŽnseamna, de fapt, un judecator desemnat sa se ocupe de masurile privative de orice fel pentru inculpati. Acest magistrat dispune asupra tuturor masurilor privative din cursul urmaririi penale si se are ĂŽn vedere arestarea preventiva, tot acesta poate dispune eliberarea sub control judiciar sau eliberarea pe cautiune si, de asemenea, poate dispune, pentru infractiuni de o gravitate redusa, arestul la domiciliu al ĂŽnvinuitului sau inculpatului. Tot acest judecator, desemnat de instanta, poate aproba interceptarile telefonice sau perchezitiile domiciliare din cursul urmaririi penale. Prevederile recent votate stabilesc faptul ca procesele trebuie sa aiba termene mai scurte si sa se desfasoare mai rapid. Este reglementata si institutia „acordului de recunoastere a vinovatiei“. Conform acesteia, care se aplica numai ĂŽn cazul infractiunilor de gravitate redusa, ĂŽn cazul ĂŽn care inculpatul este de acord sa recunoasca comiterea infractiunii de care este acuzat si face acest lucru ĂŽn fata instantei de judecata, are posibilitatea obtinerii unei pedepse mai blĂŽnde. Reducerea pedepsei se poate face numai ĂŽn cazul ĂŽn care asumarea vinovatiei se face ĂŽn prezenta aparatorului, ales sau nu din oficiu, ĂŽn fata procurorului. Totusi, judecatorului ĂŽi revine sarcina de a verifica daca exista probe care sa confirme confesiunea inculpatului. „Acordul de recunoastere a vinovatiei“, asa cum se va numi acest procedeu, nu se aplica ĂŽn nici un caz la infractiunile de coruptie sau cele ĂŽmpotriva vietii. Viitorul Cod de procedura penala stabileste ca majoritatea infractiunilor sa se judece ĂŽn prima instanta la tribunal, care are o competenta generala, ĂŽn timp ce judecatorilor le este atribuita o competenta limitata la cazurile de o gravitate mai redusa. Curtile de apel trebuie sa judece toate apelurile, iar recursul va deveni cale extraordinara de atac si va putea fi declarat numai pe motive de ĂŽncalcare a procedurilor. „Prevederile prealabile ale viitorului Cod de procedura penala sĂŽnt binevenite, iar ĂŽn final se va ajunge la diminuarea timpului ĂŽn care se va efectua urmarirea penala, dar si cel ĂŽn care are loc judecata. Ne aliniem ĂŽn acest fel normelor europene“, a declarat Virgil Cornea, prim- procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt. Numai ĂŽn apel se vor mai putea administra noi probe si se va putea dispune rejudecarea cauzei. Viitorul Cod de procedura penala ar trebui finalizat ĂŽn octombrie.