„La Laminorul am progresat enorm“
Se poate spune cã Liceul cu Program Sportiv din Roman reprezintã o pepinierã pentru clubul de fotbal Laminorul. Jucãtori ca Popa, Marin, Harbuzaru, Ferariu au terminat junioratul la LPS pentru ca acum sã ajungã sã punã umãrul la salvarea Laminorului de la retrogradare. O „patã de culoare“ în echipa romascanã o reprezintã Vlad Apostolache. Acesta are 18 ani si se aflã în ultimul an de juniorat. El a venit în august 2007 la Laminorul, unde a evoluat pe postul de mijlocas dreapta. Vlad Apostolache nu are nici o legãturã cu LPS Roman, deoarece provine de la Scoala de Fotbal Viorel Moldovan din Bistrita, dupã ce, în prealabil, jucase fotbal la un club privat si la CSM Bistrita. La nivel de juniori, fotbalistul nu are un palmares foarte bogat. Unul dintre cele mai importante momente a fost în 2002, cînd, la vîrsta de 12 ani, a primit distinctia de cel mai tehnic jucãtor al Turneului Gheorghe Ola. Atunci a intrat în vederile clubului FC Arges, însã pãrintii nu l-au lãsat sã facã pasul la una dintre cele mai prolifice scoli de juniori din tarã, din cauza vîrstei fragede. Nu la fel s-a întîmplat si cînd s-a pus problema venirii sale la Laminorul.
Reporter: Cum ai ajuns de la Bistrita la Laminorul?
Vlad Apostolache: Impresarul meu m-a convins sã-mi încerc norocul la o echipã de Liga a III-a, dar cred cã interesul Laminorului pentru mine s-a datorat si faptului cã domnul antrenor Dan Dosan mã cunostea din anii de juniorat. La scoala de fotbal Viorel Moldovan au fost ceva probleme, în vara anului trecut, echipa de juniori din care fãceam parte si eu urmînd sã evolueze în sezonul 2007-2008 în divizia judeteanã bistriteanã. Eu mai avusesem o astfel de experientã si nu pot spune cã mai doream sã o repet. Astfel, atunci cînd mi s-a oferit ocazia sã joc pentru Laminorul, în Liga a III-a, nu am stat prea mult pe gînduri.
Rep.: Ce înseamnã sã te pregãtesti la o scoalã de fotbal cum este cea a lui Viorel Moldovan?
V.A.: La Scoala de Fotbal se investeau sume apreciabile, conditiile de antrenament fiind ireprosabile, însã si cerintele erau pe mãsura investitiei. Pregãtirea era destul de intensã, dar nu pot sã o compar cu antrenamentele de la un liceu cu program sportiv, deoarece nu am evoluat niciodatã pentru un liceu cu un astfel de profil. Unul dintre avantajele certe a fost acela cã, pe lîngã meciurile din Campionatul Juniorilor Republicani, aveam si multe turnee, atît în România, cît si în strãinãtate, în tãri ca Ungaria sau Italia. Am stat doi ani si jumãtate la Scoala de Fotbal si pot spune cã perioada petrecutã acolo mi-a prins bine atunci cînd am venit la Laminorul.
Rep.: Cum a fost saltul de la juniori la seniori?
V.A.: Trecerea a fost cam bruscã. Dar, asa cum am spus mai devreme, antrenamentele la juniori erau destul de solicitante, lucru care s-a dovedit binevenit atunci cînd am început sã mã pregãtesc cu o echipã de seniori, ca Laminorul. Dacã antrenamentele erau cam la fel, în schimb meciurile erau total diferite. Atunci cînd am evoluat în partide oficiale am simtit pe pielea mea diferenta între nivelul de la juniori si cel din Liga a III-a. Mi-a luat ceva timp pînã m-am obisnuit cu angajamentul si viteza de joc specifice acestui esalon. De asemenea, a trebuit sã mã reprofilez din mijlocas central în mijlocas de bandã dreaptã. Nu în ultimul rînd, în primele luni am resimtit distanta fatã de casã. Însã am depãsit aceste greutãti cu timpul.
Rep.: Dupã un sezon petrecut la Laminorul, ce reprezintã aceastã perioadã pentru tine?
V.A.: Laminorul este, fãrã nici o îndoialã, un pas înainte în cariera mea. Va rãmîne o experientã importantã deoarece aici am avut ocazia de a face saltul cãtre un cu totul alt nivel. E adevãrat cã echipa din Roman nu reprezintã o fortã în esalonul al treilea al fotbalului românesc, dar pentru un junior de vîrsta mea nu aceasta conteazã pe moment, ci progresul ca fotbalist. Si pot spune cã în timpul petrecut aici, la Laminorul, am progresat enorm în ceea ce priveste mentalitatea si capacitatea de efort. O echipã de Liga a III-a, indiferent de valoarea sa, forteazã limitele fotbalistilor juniori. Pe de o parte, poti suferi destule accidentãri, asa cum mi s-a întîmplat si mie, dar pe de altã parte îti poti îmbunãtãti jocul, te maturizezi si în cîtiva ani devii pregãtit sã faci trecerea la o echipã mai bunã. În al doilea rînd, la Laminorul am evoluat alãturi de fotbalisti cu ani buni de experientã la seniori, de la care am numai de învãtat. Un alt aspect pozitiv este convocarea la cantonamentele lotului national U18. La sfîrsitul lui 2007, antrenorii au organizat o selectie rezervatã numai juniorilor din Liga a III-a. Spre bucuria mea, am intrat si eu în vederile lor. Cred cã, pînã la urmã, cu cît faci mai repede pasul spre o formatie de seniori, cu atît îti va fi mai usor pe viitor.
|
Autentificare
