Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2008
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 August 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
PENSIE DE 4 LEI

PENSIE DE 4 LEI

• Maria Stoica, din Crãcãoani, trãieste dintr-o pensie de urmas de numai 4 (PATRU) lei • „Mi-e rusine de multe ori sã mã duc la postã sã iau banii. Mã duc cînd nu sînt oameni, sã nu mã stie nimeni“, afirmã aceasta • ca sã se întretinã, munceste cu ziua prin sat • „norocul“ e cã primeste 600.000 de lei vechi ajutor social • la polul opus, un nemtean, se pare fost magistrat, încaseazã o pensie de 94 de milioane de lei vechi •

Incredibil, dar adevãrat! O bãtrînã din comuna Crãcãoani este „beneficiara“ unei pensii de 4 lei, adicã patruzeci de mii de lei vechi, cu care, teoretic, ar trebui sã se întretinã o lunã de zile. Este vorba despre Maria Stoica, în vîrstã de 71 de ani, cãreia pensia îi ajunge abia sã-si cumpere o sticlã cu lapte de doi litri, cîteva pîini, însã în nici un caz nu le poate lua pe amîndouã deodatã. Pentru un litru de ulei are nevoie de banii pe douã luni. ÃŽi e rusine cu pensia pe care o are, asa cã se duce la postã dupã bani cînd nu mai sînt altii acolo. „De la postã se mirã si ei. Mi-e rusine de multe ori sã mã duc sã iau banii. Mã duc cînd nu sînt oameni, sã nu mã stie nimeni. Dar ce pensie, cã n-am nici de un kil de ulei. O trimit pe fata mea, de multe ori, sã-mi ia si mie ceva de cei 40.000 de lei, dar ce poate sã-mi cumpere? Vai de capul meu“, spune bãtrîna. Femeia este vãduvã, iar banii îi vin ca ajutor de urmas dupã sotul care a decedat în urmã cu zece ani. ÃŽn cartea lui de muncã sînt înregistrati doar doi ani lucrati, pe un santier, dar femeia spune cã el a fãcut si armata la muncã. Era constientã cã bãrbatul nu a avut vechime destulã, dar spera sã primeascã de pe urma lui o sumã cu care sã-si poatã duce traiul de pe o zi pe alta. A mers sã-si punã actele pentru pensie de urmas în urmã cu vreo patru ani. A rãmas încremenitã cînd a vãzut pe cupon cît are de luat. De atunci primeste în fiecare lunã 40.000 de lei vechi, nu a beneficiat de nici o recalculare sau mãrire acordatã în sistemul de pensii de stat. Banii nu-i ajung de mai nimic. Poate doar pentru lumînãrile aprinse, duminica, la bisericã, sã o mai tinã Dumnezeu în putere, sã poatã munci prin sat pentru bucata zilnicã de mãmãligã. Sãteanca n-a fost angajatã, nici la CAP n-a lucrat, cã nu a fost în comunã. A nãscut si crescut patru fete, aflate acum la casele lor. Una stã lîngã ea, dar nu o duce mai bine, nu prea are cu ce sã o ajute. Din putinul ei, bãtrîna mai are grijã si de un nepot, cã la el acasã gurile sînt mai multe. ÃŽncearcã cum poate sã facã rost de bani. O stiu oamenii de prin sat, cã le bãtea la poartã întrebîndu-i dacã nu vor ciorapi împletiti. Dar a venit cãldura. Nu se mai vînd. Nici nu mai poate împleti, cã are probleme cu ochii. A stat si internatã prin spitale, cã nu mai vedea de loc. Si-a revenit acum, cît de cît, dar nu stie ce se poate întîmpla mîine, dacã va mai putea sã-si cîstige mãcar hrana zilnicã. Nu stã degeaba, merge prin sat, sã munceascã. Nu asteaptã bani. Se multumeste cu ce poate sã-i dea fiecare. „Mã duc la treabã prin sat. Uite acuma vin de la o femeie. I-am prãsit si mi-a dat cinci ouã. Mai plivesc un strat, am si eu fãinã de o mãmãligã. N-am cu ce trãi“, ni s-a plîns Maria Stoica. ÃŽi este necaz cã nu poate sã facã reparatiile necesare pe lîngã casã. O bucãtãrie veche, în curte, stã sã se dãrîme. Acoperisul locuintei, din carton bituminat, s-a spart, si apa intrã, nestingheritã, în casã. Ne-a poftit înãuntru, sã ne arate cum trãieste. Casa, urcatã pe un tãpsan verde, la intrarea în Crãcãoani, are douã odãi mici, sãrãcãcioase, dar curate. A încercat sã-i înveselescã fatada cu niste imagini din povesti. O sobã veche, din cãrãmidã vopsitã în verde, ar trebui sã-i tinã de cald cînd e vreme rea. Dar de mult nu mai reuseste sã încãlzeascã cum trebuie încãperea micã, în care au încãput, înghesuite, douã paturi, o masã si un televizor alb-negru. Noroc de plitã, cã mai are la ce sã-si facã ceva de mîncare. „N-am bani de lemne. Mai aduc cîte un brat de lemne din livadã. Sînt amãrîtã, vai de capul meu. Am noroc cã mai iau de la primãrie ajutor social, de 600.000 lei, si am cu ce sã-mi mai iau cîteva medicamente“. Ni le aratã, sã nu credem cã minte.

Sperante de sprijin

Scoate si iesirile din spital, retetele, facturi de curent, pe care nu le poate acoperi din pensia de patruzeci de mii. „Sînt bolnavã, vai de capul meu, am stat prin spital, am nevoie de medicamente permanent, dar cu ce sã le cumpãr? Stau singurã, am vrut sã am si eu cu ce acoperi cãsuta asta, cã plouã. S-a spart cartonul si îmi curge ploaia în casã, cade tavanul, lipesc si eu cum pot, cã n-am cu ce plãti sã aduc lut. As fi vrut sã cumpãr oleacã de cãrãmidã, sã stric soba asta veche si sã chem pe cineva sã-mi facã alta. Mã gîndesc cã mîine, poimîine, închid ochii. N-am nimic strîns, si eu, de înmormîntare. Copiii nu mã pot ajuta, cã au greutãti, sînt amãrîti si ei“, spune pensionara. Cît vorbeste, camera micã se umple. Fata care stã alãturi, într-o casã la fel de micã si sãrãcãcioasã, vine cu un bãiat si o nepoatã de patru ani sã ne spunã despre greutãtile bãtrînei. Maria Stoica vrea ca dupã o viatã chinuitã, marcatã de lipsuri, mãcar cînd va închide ochii sã aibã cele de trebuintã, sã fie îngropatã si ea cum se cuvine. S-a gîndit cã va rezolva problema înscriindu-se la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Tîrgu Neamt, la fel cum au procedat altii din sat, iar cei rãmasi în urmã sã poatã, din ajutorul de înmormîntare, sã-i asigure cele crestinesti cînd îi va suna ceasul. A mers la Ioan Ursu, delegatul CARP din Crãcãoani, dar acesta i-a spus cã are o pensie prea micã si nu se poate. ÃŽn schimb, din dorinta de a o ajuta, Ioan Ursu a apelat la redactia Monitorul. „Eu sînt abonat la ziarul Monitorul, si am vãzut cã relatati lucruri adevãrate si cã puteti schimba viata unor oameni. Poate reusiti sã o ajutati si pe aceastã femeie. De aceea m-am adresat redactiei, poate se va ajunge la verificarea dosarului acestei bãtrîne si la o mãrire a pensiei“, ne-a spus Ioan Ursu. La rîndul nostru, am încercat sã intervenim pentru a-i îndeplini mãcar dorinta de a intra în CAR. Am apelat la presedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Tîrgu Neamt, la care sînt arondate si comunele limitrofe. Aflînd despre situatia precarã a Mariei Stoica si despre dorinta acesteia de a deveni membrã CAR, presedintele institutiei, Gheorghe Luchian a promis cã o va sprijini. „Pensia este cam micã, e adevãrat, dar o vom ajuta sã se înscrie în CAR. Apoi o vom avea în atentie la acordarea de ajutoare nerambursabile, pentru cã am mai sprijinit persoane cu probleme deosebite“, a promis Gheorghe Luchian. De altfel, în aceesi zi, i-a si spus lui Ioan Ursu sã facã formele de înscriere. I-am transmis vestea femeii, care s-a bucurat. Ar fi bine dacã si pensia i-ar creste. Nu sperã la mult. ÃŽn vreme ce alti vîrstnici se plîng de cele cîteva milioane de lei vechi încasate lunar, si pe bunã dreptate, cã nu le ajung sã trãiascã decent, Maria Stoica viseazã la o pensie de cinci sute de mii de lei vechi pe lunã. Mãcar atîta sã aibã, si ar fi multumitã.

Cea mai mare pensie din Neamt, de 2.350 ori mai mare

Valorile minime si maxime ale pensiilor plãtite de Casa Judeteanã de Pensii împarte nemtenii în sãraci, bogati si privilegiati. Cu exceptia pensiilor de urmas, cele mai mici în clasament sînt cele de agriculturã, unde minimul este de 42 de lei lunar, iar maximul oscileazã între 480 si 628 de lei (prima e din stagiu de agriculturã, iar cealaltã cumuleazã pensia agricolã cu cea de stat). La IOVR cea mai micã valoare de pe cupon este de 93 de lei, fiind o pensie de urmas, iar valoarea cea mai mare încasatã de un pensionar din aceastã categorie atinge 409 lei ron. Desi pare de necrezut, cea mai micã pensie de stat este în cuantum mai redus decît minimul de la agriculturã. Este o pensie de limitã de vîrstã care aduce titularului 35 de lei (350.000 de lei vechi). Cel mai multumit nemtean care a lucrat la stat se bucurã lunar de nu mai putin de 3.931 de lei, adicã mai mult de 39 de milioane de lei vechi. Se pare cã acesta a fost directorul unei companii din judet si a avut un salariu îndeajuns de mare ca la bãtrînete sã nu aibã grija zilei de mîine. Cireasa de pe tort, în sectorul pensiilor, apartine celor care au lucrat în magistraturã sau în politie. Acestia beneficiazã de pensia de serviciu care este mai mult decît multumitoare. Minimul la aceastã categorie este cam 15 milioane de lei vechi, în schimb cea mai mare pensie de serviciu din Neamt este de 2.350 de ori mai mare decît pensia Mariei Stoica, si se cifreazã la 9.400 de lei (94 milioane de lei vechi). Tot la privilegiati intrã si parlamentarii, care se bucurã de drepturi de toatã frumusetea. Deputatii si senatorii care au iesit la pensie încaseazã cel mai putin cam cît maximul pensiei din sectorul de stat, adicã aproximativ 40 de milioane de lei vechi. Parlamentarul cu cel mai mare stagiu de cotizare din aceastã functie are o pensie lunarã de 68 de milioane de lei vechi. Oficial, pentru femeia din Crãcãoani nu se poate face mare lucru. Numai în cazul în care sotul ei ar fi putut beneficia de o pensie, aceasta ar avea dreptul la jumãtate din banii pe care sotul i-ar fi încasat dacã ar fi trãit. De asemenea, dacã ar îndeplini conditiile cerute de lege, s-ar putea alege cu ajutorul pentru sotul supravietuitor. „ÃŽn primul rînd trebuie stabilit dacã sotul acesteia putea beneficia de o pensie de stat, iar în acest caz ea ar putea primi o pensie de urmas, adicã jumãtate din acesti bani. De asemenea, trebuie stabilit dacã îndeplineste conditiile pentru ajutorul care se acordã sotului supravietuitor. Nu avem toate datele dumneaei, de aceea recomandãm sã vinã la noi cu toate actele pe care le detine si din care ar reiesi unde a lucrat sotul, sporuri, vechime, etc. Numai pe baza acestora putem stabili dacã are alte drepturi de care ar putea beneficia“, a declarat Oana Fodor, purtãtor de cuvînt al Casei Judetene de Pensii Neamt.

Articol afisat de 2278 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(R. AANEI, G. MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective