Veste bunĂŁ pentru pietari

Agricultorii individuali care vĂŽnd ĂŽn pietele romascane nu vor mai fi obligati sĂŁ ĂŽnregistreze ĂŽncasĂŁrile ĂŽn aparatele de marcat. Ordonanta de UrgentĂŁ a Guvernului care se referea la obligatia operatorilor economici de a utiliza casele de marcat a fost revizuitĂŁ si prevĂŁzutĂŁ cu o serie de modificĂŁri. Dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale la comertul ocazional cu produse agricole autohtone, efectuat de cĂŁtre producĂŁtorii agricoli individuali detinĂŁtori de autorizatie ĂŽn piete, tĂŽrguri, oboare sau ĂŽn alte locuri publice autorizate, nu mai este necesarĂŁ. Micii agenti economici nu mai au nici obligatia de a ĂŽnregistra banii ĂŽn registrul special si ĂŽn casele de marcat si, bineĂŽnteles, nici nu vor mai primi amendĂŁ dacĂŁ nu vor face acest lucru. TĂŁranii sĂŽnt ĂŽn continuare obligati sĂŁ aibĂŁ autorizatie de comercializare dacĂŁ vor sĂŁ-si vĂŽndĂŁ produsele proprii ĂŽn piete, tĂŽrguri si oboare. Aceste noi mĂŁsuri ar putea fi binevenite ĂŽn conditiile ĂŽn care pe multi aparatele de marcat i-au ĂŽncurcat, mai ales la ĂŽnregistrarea sumelor. „Am fĂŁcut un efort financiar deosebit cĂŽnd am fost obligat sĂŁ cumpĂŁr o casĂŁ de marcat. Aparatul s-a stricat de mai multe ori si ca sĂŁ-l repar a fost necesar sĂŁ cheltuiesc alti bani. DacĂŁ se ĂŽnregistra din gresealĂŁ o sumĂŁ mai mare decĂŽt cea ĂŽncasatĂŁ, alt drum pentru anularea de pe rolĂŁ a erorii. Consider cĂŁ noile mĂŁsuri sĂŽnt bune pentru cĂŁ veniturile nostre sĂŽnt mici. Preturile obtinute pentru produse sĂŽnt ĂŽn functie de «mersul pietii». Altii sĂŽnt cei care fac preturile, noi astia veniti de la tarĂŁ trebuie sĂŁ ne «aliniem» la mercurialul unor escroci. Legea ĂŽn piatĂŁ o fac altii. TĂŁranii, care vor sĂŁ cĂŽstige cinstit de pe urma muncii lor, de pe cĂŽmp sau din grĂŁdinĂŁ, nu mai au loc sau sĂŽnt nevoiti sĂŁ vĂŽndĂŁ la preturi de nimic. În piatĂŁ sĂŽnt multi care au autorizatii de comercializare a produselor agricole, dar n-au muncit ĂŽn viata lor o palmĂŁ de pĂŁmĂŽnt. Pentru a ara si ĂŽnsĂŁmĂŽnta un hectar de teren a fost necesar ca agricultorul sĂŁ plĂŁteascĂŁ sume de pĂŽnĂŁ la 2.000 de lei. Porumbul a ajuns sĂŁ se vĂŽndĂŁ la preturi de batjocorĂŁ cu 25 de bani kilogramul. Oamenii riscĂŁ sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ cu hambarele si cosarele pline, ĂŽn speranta cĂŁ vor vinde mai bine la anul“, a declarat cu amĂŁrĂŁciune Vasile Botez din comuna Oniceni. De frica mafiei pietelor tot mai multi sĂŁteni solicitĂŁ primĂŁriilor amenajarea de tĂŽrguri si oboare ĂŽn zonele unde locuiesc si muncesc.