Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2008
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 13 Decembrie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

La 95 de ani, cu o pensie de 24 de lei

Savastica Grigore, din satul Moreni, comuna Vãleni, are o pensie, dupã mai multe majorãri si indexãri succesive, de doar... 24 de lei. Femeia, care a împlinit în luna septembrie vîrsta de 95 de ani , îsi duce singurã zilele într-o cãsutã îngrijitã, avînd grijã de cele cîteva pãsãri pe care le mai are în bãtãturã dupã ce, din varã si pînã acum, la începutul lui decembrie, i-au murit vreo 15 gãini. La vîrsta sa bãtrîna a rãmas activã si vioaie,trebãluind prin ogradã si fãcînd, zilnic, cîte douã vizite la crîsma din sat, pentru portia ei de rom. ÃŽn afara acestor activitãti, femeia încearcã sã înteleagã democratia, asa cum au croit-o politicienii dupã aproape 20 de ani de la Revolutie, o democratie care nu-i tine însã nici de cald si nici de foame „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere! Mi-au murit o grãmadã de pãsãri. Am sã mãnînc mai putinã carne de pasãre, pentru cã porc n-am mai tinut de patru, cinci ani. La vîrsta mea m-au cam lãsat puterile. Mã misc si eu prin ogradã, mã mai duc în grãdinã, mai gãtesc. Mã roade singurãtatea, dupã ce bãrbatul meu, Stefan, a murit acum 22 de ani“, s-a destãinuit nonagenara. Bãtrîna, uscãtivã, cu fata brãzdatã de ridurile „lãsate amintire“ de munca la cîmp sau în gospodãrie, în bãtaia ploilor si vînturilor, este încã viguroasã si nu are nevoie de sprijin la mers. „Eu sã mã sprijin în baston? Doamne fereste! Cît voi putea sã merg pe picioarele mele, n-am nevoie de ajutor. Merg mai încet, cã nu mai am unde mã grãbi. Zilnic, mã duc în sat la magazin sau la crîsmã. De vreo doi ani mã cam doare stomacul si mã tratez cu cîte oleacã de rachiu. Mã duc la birt, la fete si, de 30 de bani, iau cîte o mãsuricã de rom sau vodcã si iute îmi trece burta. La pensia mea, dupã atîtia ani de muncã si chin, nu pot sã cheltui prea mult. Ce mai înseamnã astãzi 24 de lei? Cu banii acestia abia poti lua o sticlã de ulei, un chil de zahãr, chibrituri si lumînãri“ ne-a dezvãluit Savastica Grigore.

„E tare bun... maicã“!

Surprinzãtor, bãtrîna ne-a dezvãluit cã mai face si economii din pensia de mizerie pe care guvernantii i-au acordat-o. „ Este greu cu mîncarea, cînd mai bine, cînd mai rãu. Adun, cîte douã, trei luni, cîtiva bãnuti, pentru a cumpãra de la magazin oleacã de cîrnati sau de mezel. E tare bun maicã! Te saturi la un moment dat numai de barabule si fasole!“ a mai spus sãgalnic Savastica Grigore. Femeia are trei copii, o fatã si doi bãieti care o viziteazã de cîte ori au ocazia. Vasile, cel mai mic, s-a chinuit trei ani pentru a-i ridica mamei sale o nouã cãsutã, în locul cocioabei bãtrînesti. „Nu pot nici eu sã vin prea des din cauza serviciului. ÃŽnsã am muncit aproape singur vreo trei ani sã-i ridic o cãsutã cu douã camere. Mama nu mai are vigoarea de altãdatã si de aceea treburile gospodãresti cad în seama mea mai mult. Toatã vara am tãiat buruienile din curte si din grãdinã. Sînt bucuros cã mama este sãnãtoasã si n-are nevoie de medicamente. La pensia pe care o are moare cu zile, dacã se îmbolnãveste. Mama este o femeie credincioasã si din putinii bani pe care-i are dã si la bisericã. Nici preotului nu i-a venit a crede cã are doar 24 de lei pensie“, a declarat mezinul Vasile Grigore. ÃŽn ziua în care am vizitat-o pe bãtrînã, aceasta se afla în bucãtãria de varã, supraveghind atentã o oalã care clocotea pe plitã. Ne-a mãrturisit cã-l asteaptã pe primar cu banii de lemne. „A promis primarul, care stã la cîteva case mai încolo, cã vine sã-mi aducã banii pentru lemne“

Vãleni, comuna unde „viata este vesnicã“

Pînã acum un an Savastica Grigore n-a avut luminã, trãind toti acesti ani la lumina lumînãrii. Cu sprijinul copiilor si a primarului comunei Vãleni, Ionel Stoleru, noua cãsutã terminatã dupã trei ani de muncã, a fost racordatã la reteaua de curent electric.
Seful administratiei publice locale a precizat cã de multi ani este
impresionat de modul cum aceastã bãtrînã, din satul Moreni,
reuseste sã nu se dea bãtutã în luptã cu viata, cu toate cã mijloacele
materiale de care dispune sînt limitate. „O cunosc pe mãtusa
Sevastica Grigore de pe vremea cînd eram mic copil, mai ales cã
are locuinta la cîteva case mai încolo de gospodãria familiei mele.
A muncit toatã viata la CAP, pentru ca acum sã se «bucure» de o
pensie de 24 de lei, «mãritã» de la 1 octombrie. A locuit într-o cocioabã, fãrã luminã, multi ani, trãind mereu cu pericolul ca aceasta sã se nãruie peste dînsa.Feciorul bãtrînei, Vasile, cãruia i-am oferit sprijin material, a reusit sã-i ridice o cãsutã mai acceptabilã. Femeie necãjitã, si-a crescut copii frumos si i-a asezat pe toti la casele lor, în Roman. La rîndul lor, cei doi copii, pe care-i mai are mãtusa Savastica o duc greu la Roman, mai ales cã au trecut si ei de vîrsta de 70 de ani. Bãiatul vine mai des, si-i mai achitã bãtrînei factura la luminã, însã nu-i ajung nici lui banii, pentru o viatã cît de cît decentã la oras“, a povestit primarul Ionel Stoleru.
Acesta a precizat cã de multi ani familia sa are grijã de bãtrînã,
ajutînd-o material. „ÃŽn fiecare iarnã, mãtusa Savastica are lemne de
foc, prin grija Consiliului Local Vãleni. De asemenea, produsele de
bazã ca uleiul, zahãrul, orezul precum si alte alimente sînt asigurate
de cãtre sotia mea. De anul trecut, bãtrîna are conditii mult mai
bune de viatã, de cînd are tras curentul electric. La racordarea
locuintei la reteaua de electricitate a contribuit si familia mea, cu o
sumã de bani. Din pensia ei mãtusa mai cumpãrã cîte o sticlã de
ulei, o pîine acolo. Parcã ce mai înseamnã, astãzi, 24 de lei?“, a mai
spus seful executivului local. Si în acest an, de sãrbãtori, primarul a promis cã va avea grijã ca bãtrînei sã nu-i lipseascã nimic. „ÃŽntotdeauna în preajma acestor oameni, care au depãsit 90 de ani sau 100 de ani, mã simt parcã dator sã încerc sã le fac zilele un pic mai bune si cred cã am reusit pînã acum. Sînt mîndru cã m-am nãscut într-o comunã în care «viata este aproape vesnicã». Comunitatea noastrã se mîndreste cu douã «centenare», Elena Bostan, 103 ani, pe care-i va împlini în decembrie si Elena Vamanu, 102 ani. Ne mîndrim si cu cei care au depãsit 90 de ani, nu putini la numãr “, a încheiat „lectia de viatã“ primarul Ionel Stoleru.

Articol afisat de 1179 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Constantin CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective