Guvernul prezidential

Traian Bãsescu s-a adresat Parlamentului în chestiunea unui acord cu FMI. Încheierea unui asemenea acord tine exclusiv de competenta guvernului. Dacã guvernul intentioneazã sã-si asume riscul unui asemenea acord, ar fi fost normal ca premierul Emil Boc sã se adrese Parlamentului. Presedintele tãrii îsi putea cel mult exprima o opinie. Gratie unei astfel de interventii, domnia sa ar fi avut posibilitatea de a fi pentru sau contra. Admitînd cã ar fi fost pentru, interventia sa ar fi fost mult mai utilã guvernului decît cea din Parlament. Pentru cã astfel, acordul cu FMI ar fi apãrut ca întrunind si acceptul Presedintiei. Acum însã, dat fiind cã guvernul tace sau cîrteste, cum e cazul cu liderii PSD, s-a creat imaginea cã Traian Bãsescu e cel care se dã de ceasul mortii pentru un astfel de acord. Constitutia României nu-i dã dreptul la un Mesaj abordînd o decizie care apartine guvernului. Nu de alta, dar presedintele nu e purtãtorul de cuvînt al primului ministru. De ce a fãcut-o Traian Bãsescu? Un rãspuns adecvat ni-l poate da doar trecerea în revistã a relatiilor lui Traian Bãsescu dupã formarea aliantei PDL-PSD cu Guvernul. Prin toate gesturile sale din ultimele douã luni si ceva Traian Bãsescu se strãduie sã arate românilor cã el conduce guvernul. Ba mai mult, dacã ne gîndim la gesturi precum cel din Parlament, cã el se identificã total cu Guvernul. Prezenta presedintelui la sedintele de Guvern e reglementatã strict de articolul 87, aliniatul 1 si 2 din Constitutie:
1) Presedintele României poate lua parte la sedintele Guvernului În care se dezbat probleme de interes national privind politica externã, apãrarea tãrii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, În alte situatii.
2) Presedintele României prezideazĂŁ sedintele Guvernului la care participĂŁ. Traian BĂŁsescu a participat sĂŽmbĂŁtĂŁ 7 martie 2009 la sedinta de guvern dedicatĂŁ descentralizĂŁrii. Descentralizarea nu e ĂŽnsĂŁ o problemĂŁ tinĂŽnd nici de politica externĂŁ, nici de apĂŁrarea tĂŁrii, nici de asigurarea ordinii publice. Din acest punct de vedere, prezenta lui Traian BĂŁsescu la sedinta dedicatĂŁ descentralizĂŁrii a fost anticonstitutionalĂŁ. Înaintea sedintei primul ministru nu ne-a adus la cunostintĂŁ cererea sa adresatĂŁ lui Traian BĂŁsescu de a lua parte la sedinta de guvern. Nu s-a ĂŽntrunit asadar nici conditia prevĂŁzutĂŁ de Constitutie „la cererea primului ministru, ĂŽn alte situatii“. DacĂŁ adĂŁugĂŁm momentului de sĂŽmbĂŁtĂŁ alte momente asemĂŁnĂŁtoare (participarea pe post de premier la reuniunea de la Bruxelles, chemarea lui Emil Boc la Cotroceni, la orice orĂŁ din zi si din noapte, trimiterea unor ministri ĂŽn Covasna-Harghita, cu prilejul unei vizite de tip Ceausescu) vom sesiza imediat cĂŁ Traian BĂŁsescu si-a fĂŁcut un crez din a adĂŽnci imaginea unui guvern al sĂŁu. Si astfel, Traian BĂŁsescu a mai adus o completare la Constitutia tĂŁrii transformĂŽnd România pe sest ĂŽntr-o republicĂŁ prezidentialĂŁ.