 AFACEREA „RADARUL“
• cele trei camere de supraveghere video de pe DN 15 „lucreazã“ pentru buzunarul unei firme private • în contul societãtii Codec Spa Cluj, intrã 60% din valoarea amenzilor încasate • de diferentã -40%, se bucurã bugetele consiliilor locale Dumbrava Rosie si Sãvinesti • politistii se bucurã cã supravegheazã traficul, primarii cã primesc banii, chiar dacã o firmã privatã obtine cel mai bun profit • Cine ar fi putut sã creadã cã 60% din valoarea unei amenzi, pe care o plãtesti pentru depãsirea limitei legale de vitezã, intrã în contul unei firme private? Cu sigurantã putini. Ei bine, cele trei camere de monitorizare a traficului, amplasate recent pe DN 15, douã în Dumbrava Rosie si una în Sãvinesti, lucreazã de zor pentru contul unei firme private din Cluj, Codec Spa. Iar situatia este valabilã pentru toatã tara, firma respectivã fiind cea care, pe baza unor asocieri în parteneriat public-privat, au montat mai multe astfel de sisteme de supraveghere. ÃŽn cazul judetului Neamt, ordinul, spun politistii, a venit de sus, de la ministerul de resort. „Cele douã primãrii au încheiat contracte cu firma respectivã. Este vorba de parteneriate public-privat, cu clauze de ambele pãrti. Noi nu am avut nici o treabã în aceastã poveste, singurul lucru pe care îl facem fiind acela de a întocmi procesele verbale de contraventie. Sîntem bucurosi cã au fost montate aceste camere de supraveghere, mai ales cã în zona respectivã de-a lungul timpului s-au înregistrat foarte multe accidente rutiere grave“, ne-a declarat un ofiter nemtean.
Primari multumiti
Primarii celor douã comune „înzestrate“ cu radare fixe sînt multumiti cã bugetul localitãtilor pe care le conduc au de cîstigat. Ion Grãdinaru, primarul din Dumbrava Rosie sperã cã va reusi sã mai asfalteze din strãzile comunei cu banii de pe amenzi. „Existã o hotãrîre de consiliu local privind montarea acestor camere, iar consilierii au fost de acord. 40% din încasãrile din amenzi ne revin nouã, restul de 60% va merge la firma care le-a montat. Noi nu am investit nici un leu. Procesele verbale vor fi întocmite de politisti, iar încasãrile vor fi fãcute la buget. Este un lucru bun, pentru cã vom avea mai multi bani pe care vrem sã-i folosim pentru asfaltarea strãzilor“, a declarat Ion Grãdinaru.
Alesul oamenilor din Sãvinesti, Dorin Horciu, spune cã i s-a pãrut procentul alocat comunei destul de mic, însã consilierii au fost de acord în cele din urmã, mai ales cã urmau sã vinã niste bani fãrã nici un efort. „Noi am primit adrese de la Politie în care ni se recomanda acest contract. Procentul ce ne revine nouã, din valoarea amenzilor încasate este de 40%, restul mergînd la firma din Cluj. Bineînteles cã aceste calcule se fac dupã ce se scad cheltuielile cu consumabilele. Pentru noi este o treabã foarte bunã, pentru cã mai încasãm niste bani la buget. De asemenea, am înteles, desi nu-mi amintesc exact, aceste camere vor intra în proprietatea primãriei dupã 3 sau 5 ani de functionare. Tocmai de aceea am si fost de acord cu procentul de 60% pentru ei. Cît priveste siguranta rutierã, sã nu uitãm cã în aceastã zonã au fost foarte multe evenimente grave. Asa cã aceste cã aceste camere contribuie serios la siguranta traficului“, a declarat primarul de Sãvinesti.
Cîstiguri fabuloase pentru firma clujeanã
Un calcul simplu aratã cã societatea clujeanã care a montat aceste camere de supraveghere, are cîstiguri fabuloase. Si o sã ne limitãm la a face un calcul simplu doar pentru cele trei camere montate în Neamt. În primele 36 de ore de functionare, radarele fixe au surprins 1.100 de vitezomani. Asta ar însemna, dacã luãm în calcul amenda minimã pentru depãsirea vitezei, cã cele 36 de ore de functionare au adus amenzi în valoare totalã de aproximativ 600 de milioane de lei. Mergînd mai departe cu socotelile, vom vedea cã 60% din aceastã sumã înseamnã 360 de milioane de lei. Si asta, în doar 36 de ore de functionare. Este clar cã lansarea acestui sistem de monitorizare prin radar a traficului rutier a generat o afacere uriasã la nivel national. Oficial, mai marii de pe la Bucuresti au declarat cã a fost aleasã aceastã variantã, pe motiv de lipsã disponibil în contul ministerului. Cu alte cuvinte, ministerul se plînge cã nu are bani sã investeascã si lasã o firmã privatã sã facã o afacere de zeci de milioane de euro. Mai cîstigã ceva comunitãtile locale unde sînt amplasate camerele video. Dar, dincolo de aceste aspecte discutabile, este cert cã vor scãdea numãrul de accidente din zonele supravegheate electronic pentru cã soferii stiu deja cã trebuie sã calce frîna pentru a respecta viteza maximã admisã pe aceste sectoare. Cine n-o face este penalizat si la puncte si la buzunar.
Nota Redactiei: Asteptãm opinii ale cititorilor pe site-ul Monitorului sau la redactie pe tema acestui subiect, cu mentiunea cã ele vor fi publicate în ziar. Întrebarea care se pune este dacã poate fi normalã o asociere public-privat din care o firmã sã cîstige enorm.
|
Autentificare
