AFACEREA „RADARUL“

• cele trei camere de supraveghere video de pe DN 15 „lucrează“ pentru buzunarul unei firme private • în contul societătii Codec Spa Cluj, intră 60% din valoarea amenzilor încasate • de diferentă -40%, se bucură bugetele consiliilor locale Dumbrava Rosie si Săvinesti • politistii se bucură că supraveghează traficul, primarii că primesc banii, chiar dacă o firmă privată obtine cel mai bun profit •

Cine ar fi putut să creadă că 60% din valoarea unei amenzi, pe care o plătesti pentru depăsirea limitei legale de viteză, intră în contul unei firme private? Cu sigurantă putini. Ei bine, cele trei camere de monitorizare a traficului, amplasate recent pe DN 15, două în Dumbrava Rosie si una în Săvinesti, lucrează de zor pentru contul unei firme private din Cluj, Codec Spa. Iar situatia este valabilă pentru toată tara, firma respectivă fiind cea care, pe baza unor asocieri în parteneriat public-privat, au montat mai multe astfel de sisteme de supraveghere. În cazul judetului Neamt, ordinul, spun politistii, a venit de sus, de la ministerul de resort. „Cele două primării au încheiat contracte cu firma respectivă. Este vorba de parteneriate public-privat, cu clauze de ambele părti. Noi nu am avut nici o treabă în această poveste, singurul lucru pe care îl facem fiind acela de a întocmi procesele verbale de contraventie. Sîntem bucurosi că au fost montate aceste camere de supraveghere, mai ales că în zona respectivă de-a lungul timpului s-au înregistrat foarte multe accidente rutiere grave“, ne-a declarat un ofiter nemtean.

Primari multumiti

Primarii celor două comune „înzestrate“ cu radare fixe sînt multumiti că bugetul localitătilor pe care le conduc au de cîstigat. Ion Grădinaru, primarul din Dumbrava Rosie speră că va reusi să mai asfalteze din străzile comunei cu banii de pe amenzi. „Există o hotărîre de consiliu local privind montarea acestor camere, iar consilierii au fost de acord. 40% din încasările din amenzi ne revin nouă, restul de 60% va merge la firma care le-a montat. Noi nu am investit nici un leu. Procesele verbale vor fi întocmite de politisti, iar încasările vor fi făcute la buget. Este un lucru bun, pentru că vom avea mai multi bani pe care vrem să-i folosim pentru asfaltarea străzilor“, a declarat Ion Grădinaru.
Alesul oamenilor din Săvinesti, Dorin Horciu, spune că i s-a părut procentul alocat comunei destul de mic, însă consilierii au fost de acord în cele din urmă, mai ales că urmau să vină niste bani fără nici un efort. „Noi am primit adrese de la Politie în care ni se recomanda acest contract. Procentul ce ne revine nouă, din valoarea amenzilor încasate este de 40%, restul mergînd la firma din Cluj. Bineînteles că aceste calcule se fac după ce se scad cheltuielile cu consumabilele. Pentru noi este o treabă foarte bună, pentru că mai încasăm niste bani la buget. De asemenea, am înteles, desi nu-mi amintesc exact, aceste camere vor intra în proprietatea primăriei după 3 sau 5 ani de functionare. Tocmai de aceea am si fost de acord cu procentul de 60% pentru ei. Cît priveste siguranta rutieră, să nu uităm că în această zonă au fost foarte multe evenimente grave. Asa că aceste că aceste camere contribuie serios la siguranta traficului“, a declarat primarul de Săvinesti.

Cîstiguri fabuloase pentru firma clujeană

Un calcul simplu arată că societatea clujeană care a montat aceste camere de supraveghere, are cîstiguri fabuloase. Si o să ne limităm la a face un calcul simplu doar pentru cele trei camere montate în Neamt. În primele 36 de ore de functionare, radarele fixe au surprins 1.100 de vitezomani. Asta ar însemna, dacă luăm în calcul amenda minimă pentru depăsirea vitezei, că cele 36 de ore de functionare au adus amenzi în valoare totală de aproximativ 600 de milioane de lei. Mergînd mai departe cu socotelile, vom vedea că 60% din această sumă înseamnă 360 de milioane de lei. Si asta, în doar 36 de ore de functionare. Este clar că lansarea acestui sistem de monitorizare prin radar a traficului rutier a generat o afacere uriasă la nivel national. Oficial, mai marii de pe la Bucuresti au declarat că a fost aleasă această variantă, pe motiv de lipsă disponibil în contul ministerului. Cu alte cuvinte, ministerul se plînge că nu are bani să investească si lasă o firmă privată să facă o afacere de zeci de milioane de euro. Mai cîstigă ceva comunitătile locale unde sînt amplasate camerele video. Dar, dincolo de aceste aspecte discutabile, este cert că vor scădea numărul de accidente din zonele supravegheate electronic pentru că soferii stiu deja că trebuie să calce frîna pentru a respecta viteza maximă admisă pe aceste sectoare. Cine n-o face este penalizat si la puncte si la buzunar.
Nota Redactiei: Asteptăm opinii ale cititorilor pe site-ul Monitorului sau la redactie pe tema acestui subiect, cu mentiunea că ele vor fi publicate în ziar. Întrebarea care se pune este dacă poate fi normală o asociere public-privat din care o firmă să cîstige enorm.