 Safta Ursu, un român putin mai fericit
• Safta Ursu, în vîrstã de 85 de ani, dupã ce a trãit toatã viata într-o „cosmelie“ gata sã se dãrîme, situatã la circa 10 metri de sediul Primãriei Poienari, a primit un ajutor nesperat de la administratia localã • bãtrîna a primit „cadou“ o micã cãsutã si mobilier • bolnavã, este ajutatã de rude, la fel de sãrace ca si ea • Primãria îi acordã ajutor social lunar de circa un milion de lei si subventii pentru încãlzire • Safta Ursu, aflatã la vîrsta senectutii, a trãit multi într-o mizerie inimaginabilã, într-o dãrãpãnãturã care cu greu a putut fi numitã casã, amplasatã la circa 10 metri de Primãria Poienari, pe marginea drumului judetean care leagã municipiul Roman de localitatea Bãcesti. De anul trecut, de cînd a fost ales primar Emil Dascãlu, situatia bãtrînei s-a mai ameliorat, administratia publicã localã ridic înd pe locul cocioabei o micã locuintã cu o camerã. Mai mult decît atît Primãria i-a cumpãrat un pat, a ridicat o sobã de teracotã, a fost împrejmuitã cu gard proprietatea, iar grãdina a fost curãtatã de buruieni. Lemnele de foc au fost asigurate tot de administratia publicã localã care i-a acordat si un milion de lei pe lunã ca ajutor social.
„Cazul acestei bãtrîne ne-a atras atentia mai ales cã locuia la doi pasi de primãrie si imaginea acelei dãrãpãnãturi nu aducea nimic bun nici primãriei, iar femeia ar fi trãit în mizerie dacã nu s-ar fi luat mãsurile de rigoare. I-am construit o cãsutã abia dupã ce am convins-o cu greu de intentia noastrã. A înteles si a acceptat ajutorul. Nici pat pe care sã doarmã nu avea, pentru cã ploaia ce cãdea prin acoperisul cocioabei i-a deteriorat toatã bruma de lucruri. Pentru a avea cãldurã i-a fost ridicatã si o sobã de teracotã. ÃŽn afarã de ajutorul social a primit si un ajutor de urgentã si lemne de foc. Pentru depozitarea acestora i-a fost ridicatã si o magazie. Singurul lucru pe care nu l-am putut face este racordarea cãsutei la curent electric. Costurile de bransare sînt de circa 15 milioane si noi nu avem cadrul legal de a aloca acesti bani. ÃŽntr-un fel este mai bine asa, pentru cã dacã ar avea curent ar fi asaltatã de rude si n-ar mai avea pic de liniste. Am scãpat de cosmarul acelei imagini deplorabile de la margine de drum national. Cosmelia si bãtrîna au ajuns subiect de presã pînã si în America“, a declarat Emil Dascãlu, primarul comunei Poienari.
O viatã chinuitã
Pe bãtrîna de 84 de ani am gãsit-o la poartã, asezatã pe o bancã, sprijinitã într-un bãt, urmãrind cu privirea tristã trecerea masinilor si a oamenilor, în speranta cã poate cineva o va milui cu ceva de-ale gurii. Putinticã la trup, îmbrãcatã în niste „hante“ ponosite de trecerea vremii si de mizeria depusã pe ele, Safta Ursu îsi duce povara zilelor cu acea demnitate a tãranului hotãrît sã nu plece din bãtãtura lui decît atunci cînd va închide ochii. Povestea Saftei este un fel de „spovedanie“ a unui om care s-a obisnuit sã trãiascã singur, nefiind cãsãtoritã niciodatã. „Am lucrat vreo sapte ani ca femeie de serviciu la dispensar, dupã care, din cauza bolii nu am mai putut sã muncesc. A trebuit sã mã chinui asa toatã viata, în mizerie si sã apelez la mila altora. Am fost o proastã cã nu m-am cãsãtorit, poate as fi trãit mai bine. Nu am nici un fel de pensie, primesc de la primãrie un milion de lei, ajutor social. ÃŽn rest, nimeni nu mã întreabã de sãnãtate. Este mai rãu cã nu prea am ce mînca. Am peste drum o nepoatã care-mi mai dã de mîncare sau mai opreste cîte o masinã si soferul îmi mai dã cîte un leu de pîine. Noului primar sã-i dea Dumnezeu sãnãtate pentru cãsutã, pentru lemne si pentru ajutorul acordat. Vechiul primar niciodatã nu m-a bãgat în seamã“, a spus Safta Ursu. Marta Nitã, nepoata de peste drum, a precizat cã ea are grijã de bãtrînã si-i mai dã cîte un blid de mîncare, însã si la ei sãrãcia bîntuie din greu, fiind multe guri de hrãnit. „Bãtrîna, într-adevãr, nu are nimic. N-are pãsãri, n-are pãmînt decît vreo sapte ari, însã si acesta în rîpa de lîngã casã. Ca sã ai o gãleatã de apã trebuie sã mergi la o fîntînã aflatã la vreo 50 de metri distantã. Trebuie ajutatã, cã mîine-poimîine va închide ochii si n-are de nici unele. Acum, de cînd s-a schimbat primarul este mai bine, are cãsutã, are cãldurã, un pat ca lumea si ajutor social“, a spus Marta Nitã.
|
Autentificare
