„VĂŽnt de primĂŁvarĂŁ“ la ArcelorMittal

• sefii concernului multinational au venit la Roman, ĂŽnsĂŁ departe de ochii presei • acestia s-au ĂŽntĂŽlnit cu oficialii Ministerului Comertului si vestile par bune • primarul Laurentiu Leoreanu si sindicalistii sĂŽnt, de asemenea, optimisti • totusi, abia la anu’ se va vedea, eventual, ceva concret •

Jerome Granboulan, presedintele Diviziei de tevi din cadrul ArcelorMittal, alĂŁturi de alti reprezentanti de vazĂŁ ai concernului si oficiali ai Ministerului Economiei s-au ĂŽntĂŽlnit ieri, la Roman, ĂŽn prezenta autoritĂŁtilor locale, pentru dezbateri pe tema uneia dintre cele mai spinoase, ĂŽn fond, probleme ale societĂŁtii romascane - mersul fabricii de tevi. ParcĂŁ ar „bate vĂŽnt de primĂŁvarĂŁ“, din cĂŽte spun cei care au fost de fatĂŁ la discutii, ĂŽn spatele portilor ĂŽnchise pentru presĂŁ, viitorul fabricii de tevi fiind prezentat ĂŽn roz, ĂŽn ciuda situatiei financiare grave, a disponibilizĂŁrilor si a lipsei unor comenzi consistente, vina principalĂŁ fiind datĂŁ pe... criza mondialĂŁ. „As putea spune cĂŁ este vorba despre o zi istoricĂŁ prin prisma acestei ĂŽntĂŽlniri gĂŁzduite de PrimĂŁria Roman. Ne-a bucurat prezenta domnului Granboulan, a celorlalti directori de la ArcelorMittal dar si a oficialilor de la Ministerul Economiei, care au venit aici prin mijlocirea noastrĂŁ. Este vorba despre domnul ministru secretar de stat, Claudiu Stafie, dar si de domnii directori CĂŁtĂŁlin IstĂŁtioiu si Petru Ianc. Cel mai important lucru, poate, este faptul cĂŁ am aflat cĂŁ fabrica de tevi este consideratĂŁ, la nivelul concernului, performantĂŁ ĂŽn ceea ce priveste activitatea laminoarelor de 16 si 20 de toli. Cel de sase toli este ĂŽn conservare, nicidecum ĂŽn curs de dezafectare. Astfel, ĂŽn ciuda crizei mondiale, vestile sĂŽnt bune. Se doreste sĂŁ se facĂŁ treabĂŁ la aceastĂŁ ĂŽntreprindere, ĂŽnsĂŁ mai ĂŽntĂŽi se trece printr-un proces de restructurare. Mai mult, va urma dezvoltarea infrastructurii si se doreste ĂŽnfiintarea, la Roman, a unui centru de excelentĂŁ si de formare profesionalĂŁ functional din 2010“, a declarat primarul Laurentiu Dan Leoreanu. Secretarul de stat Claudiu Stafie a apreciat, de asemenea, pozitiv, ĂŽntĂŽlnirea de ieri, declarĂŽnd cĂŁ ar putea fi gĂŁsite solutii pentru ca fabrica sĂŁ aibĂŁ comenzi mai mari, nu doar cele de „nisĂŁ“ sau pentru „depozitari“. Aceasta, ĂŽn conditiile unei mai bune aprovizionĂŁri cu materie primĂŁ. „În acest sens, sĂŽnt proiecte mari, ĂŽn care ar putea fi utilĂŁ productia de la ArcelorMittal Roman. Putem intermedia o serie de ĂŽntrevederi cu cei de la Petrom, Transgaz sau Lukoil, pentru stabilirea unor parteneriate. Sigur, sĂŽnt proiecte mari, demarate sau ĂŽn curs de pornire, cum ar fi magistralele Nabucco, Southstream ori conducta Constanta-Trieste, unde ar fi nevoie de conductĂŁ de calitate, cum cred cĂŁ partenerii de afaceri s-au lĂŁmurit cĂŁ se face la Roman“, a declarat oficialul Guvernului. Si sindicatele sĂŽnt, pentru prima datĂŁ ĂŽn ultimii ani, optimiste. Gheorghe Ciobanu, lider al Sindicatului Liber Petrotub, a mentionat cĂŁ ĂŽntrunirea de ieri este si meritul sĂŁu si al colegilor. „Din primĂŁvarĂŁ tot facem demersuri la companie si la Bucuresti, la domnii ministri Videanu si Pogea, iar acum s-a ĂŽnfĂŁptuit ceea ce ne doream. Seful Diviziei de tevi, Jerome Granboulan, a avut o discutie de o orĂŁ cu noi si, astfel, i-am putut transmite problemele si din punctul de vedere al sindicalistilor. Ne-am ĂŽnteles sĂŁ ne mai ĂŽntĂŽlnim si sĂŁ facem un plan ca, pĂŽnĂŁ la anul, sĂŁ eliminĂŁm pierderile si sĂŁ ĂŽncercĂŁm sĂŁ facem apoi profit. Nu vrem sĂŁ mai fie ca pĂŽnĂŁ acum, adicĂŁ sĂŁ nu ni se dea comenzi, ĂŽn favoarea occidentalilor“, a conchis sindicalistul. Una dintre problemele stringente - cu cĂŽti salariati se va redresa fabrica de tevi? rĂŁmĂŽne ĂŽnsĂŁ un mister. În prezent mai sĂŽnt 1.400 de tevari ĂŽn activitate si, cum se preconizeazĂŁ o retehnologizare, numĂŁrul lor ar putea scĂŁdea. Important este cĂŁ toatĂŁ lumea... sperĂŁ.