MedicinĂŁ ca pe front

• Casa NationalĂŁ de AsigurĂŁri de SĂŁnĂŁtate a anuntat cĂŁ nu va mai da bani spitalelor pentru medicamente si materiale sanitare • toti banii ce vor veni vor fi destinati exclusiv salariilor • medicii spun cĂŁ acum fac medicinĂŁ ca pe front • parte din cei 155.000 de bolnavi cronici vor fi tĂŁiati la portia de sĂŁnĂŁtate • de anul viitor, acestia vor primi mai putine medicamente • bugetul alocat programelor de sĂŁnĂŁtate va fi micsorat cu 15% •

Spitalele nemtene ca dealtfel, cele din toatĂŁ tara ar putea sĂŁ se transforme curĂŽnd ĂŽn adevĂŁrate muzee ĂŽn care pacientii vor iesi la fel cum au intrat sau chiar mai rĂŁu. Acest lucru se va ĂŽntĂŽmpla dacĂŁ o decizie a Casei Nationale de AsigurĂŁri de SĂŁnĂŁtate va fi pusĂŁ ĂŽn practicĂŁ. Concret, presedintele CNAS a anuntat miercuri, ĂŽn cadrul unei videoconferinte cu prefectii si cu directorii directiilor de sĂŁnĂŁtate publicĂŁ cĂŁ banii care vor fi alocati spitalelor vor fi destinati exclusiv plĂŁtii salariilor medicilor din spitale, policlinici precum si serviciilor de hemodializĂŁ. Cu alte cuvinte, nu vor fi alocati ĂŽn nici un fel bani pentru achizitii de medicamente, de materiale sanitare, dar nici pentru plata alimentelor, a utilitĂŁtilor si a altor servicii precum cele de pazĂŁ, curĂŁtenie etc. Directorii de spitale au intrat ĂŽn panicĂŁ ĂŽn momentul ĂŽn care au auzit despre aceastĂŁ declaratie ĂŽntrucĂŽt cred cĂŁ aceasta reprezintĂŁ sfĂŽrsitul multor unitĂŁti, ele fiind nevoite sĂŁ-si ĂŽnchidĂŁ portile. „Nu cred cĂŁ poate fi adevĂŁrat ceea ce declarĂŁ presedintele Casei. DacĂŁ toate fondurile vor fi destinate doar salariilor si nimic pentru achizitii ar ĂŽnsemna cĂŁ degeaba ne mai numim spital si mai ales spital de urgentĂŁ. Si asa situatia actualĂŁ este cruntĂŁ, ĂŽn ultimele sĂŁptĂŁmĂŽni s-a fĂŁcut medicinĂŁ mai rĂŁu ca ĂŽn vreme de rĂŁzboi. Am fĂŁcut eforturi disperate sĂŁ asigurĂŁm un minimum de medicamente si materiale sanitare iar multe au fost cumpĂŁrate din banii personalului si ai bolnavilor. Am avut senzatia cĂŁ mai rĂŁu de atĂŽt nu se poate. Eu sper ca toatĂŁ aceastĂŁ discutie despre destinatia banilor pe trimestrul patru sĂŁ fie doar o neĂŽntelegere si sĂŁ fie alocate fonduri si pentru medicamente. Altfel, la ce mai tinem spitalele, de muzeu? Medicina de urgentĂŁ nu poate fi fĂŁcutĂŁ ĂŽn aceste conditii absolut inumane, si pentru bolnavi si pentru medici. Avem de recuperat de la Casa de AsigurĂŁri de SĂŁnĂŁtate Neamt numai de pe trimestrul ĂŽntĂŽi 62 de miliarde de lei iar cu regularizĂŁrile de pe celelalte trimestre am avea de recuperat ĂŽn total peste 80 de miliarde de lei. DacĂŁ am primi acesti bani am putea supravietui pĂŽnĂŁ la sfĂŽrsitul anului dar nu am nici o garantie cĂŁ ĂŽi vom lua“, a declarat Silvia Rosescu, directorul Spitalului Judetean Neamt. Medicii sĂŽnt de pĂŁrere cĂŁ a fost atins pragul de jos al sĂŁrĂŁciei ĂŽn domeniu. Multi spun cĂŁ mai rĂŁu de atĂŽt nu se poate. „Cum ar putea fi mai rĂŁu decĂŽt acum ĂŽn conditiile ĂŽn care ne lipsesc materiale sanitare dintre cele mai banale si ieftine. De exemplu, acum nu avem un strop de ser fiziologic, o banalĂŁ apĂŁ cu sare dar care este vitalĂŁ ĂŽn anumite interventii chirurgicale sau ĂŽn tratarea bolnavilor. Imaginati-vĂŁ cĂŽte alte medicamente de urgentĂŁ ne mai lipsesc si de cĂŽte ori am fost nevoiti sĂŁ amĂŽnĂŁm operatii pĂŽnĂŁ fĂŁceam rost de diverse tratamente sau medicamente vitale. DacĂŁ ĂŽntr-adevĂŁr nu ne vor fi alocate fonduri decĂŽt pentru salarii asta ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ vom putea ĂŽnchide spitalul pentru cĂŁ altfel, la ce l-am mai tine deschis? SĂŁ ne uitĂŁm la pacienti si ei la noi?“a concluzionat medicul chirurg Iosif Koszeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt.

Si bolnavii cronic sĂŽnt condamnati

155.000 de nemteni care suferã de diverse forme de boli cronice si care ar fi trebuit sã beneficieze gratuit de tratamente, de anul viitor vor primi mult mai putine medicamente. Acest lucru li se va întîmpla din cauzã cã Ministerul Sãnãtãtii a decis ca de anul viitor sã diminueze bugetul alocat persoanelor cu afectiuni cronice cu 15% fatã de anul 2009, cînd si asa a fost cu mult mai mic decît necesarul. Dacã aceastã decizie va rãmîne valabilã si anul viitor, atunci numãrul bolnavilor cu afectiuni cronice va creste iar speranta de viatã a acestora se va diminua considerabil. Multi dintre cei care suferã de aceste boli încearcã fãrã succes de luni sau ani buni sã fie inclusi în programele nationale de sãnãtate pentru a primi tratamentele salvatoare dar din lipsa banilor nu au reusit. Potrivit unor statistici întocmite de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate Neamt, pe listele de asteptare pentru includerea în aceste programe sînt peste 100 de nemteni dar cu chiu cu vai primesc aprobarea 8-10 dosare lunar, iar în ultima perioadã numãrul celor acceptati a scãzut dramatic. Asa se face cã listele se tot mãresc iar persoanele care, dacã ar beneficia de tratamentele gratuite ar putea scãpa de boalã sau ar putea supravietui mult mai mult timp, sînt efectiv condamnate la moarte. De exemplu, pacientii cu hepatitã cronicã, mai ales cei cu boala în stadiul incipient, ar putea beneficia de un tratament cu Interferon, tratament care costã între 50 si 100 de milioane de lei vechi lunar. Dacã ar primi aceste medicamente, oamenii ar putea supravietui multi ani sau chiar ar putea scãpa de aceastã boalã. Din pãcate, bolnavii stau cu anii pe listele de asteptare iar în cazul fericit în care ajung sã primeascã aprobãrile de a intra în programul national, de multe ori este prea tîrziu. Fie boala este atît de avansatã încît tratamentul nu-si mai are rostul fie pacientul a murit între timp. În Neamt sînt înregistrate circa 155.000 de persoane care suferã de diverse afectiuni cronice iar acestia beneficiazã de tratament gratuit. Dintre acestia, peste 17.000 suferã de diabet, mai bine de 75.000 sînt cardiaci iar aproape 8.500 de nemteni suferã de cirozã hepaticã. De asemenea, sînt în evidente aproximativ 11.500 de persoane care suferã de diverse forme de cancer. Toti acesti pacienti trebuie sã beneficieze de tratamente cu citostatice gratuite. În cazul în care bugetul alocat pentru programele nationale de sãnãtate va fi diminuat iar bolnavii de cancer nu-si vor mai putea primi tratamentul integral sau partial acestia vor fi condamnati la o moarte sigurã.