Serviciile secrete, cu ochii pe Barajului 17
• lucrãtorii SRI si cei ai DGIPI lucreazã cot la cot în cazul firmelor fantomã apãrute peste noapte la aceeasi adresã de pe strada Barajului nr.17, din Bicaz • se încearcã aflarea altor dedesubturi ale acestor schimbãri ciudate de sedii • în paralel, politisti fac propria anchetã • Ofiterii Serviciului Român de Informatii, dar si cei ai Directiei Generale de Informatii si Protectie Internã, încearcã sã afle mai multe amãnunte legate de „afacerea“ în urma cãreia 27 de firme din toatã tara si-au schimbat sediul peste noapte la aceeasi adresã din orasul Bicaz, respectiv Barajului 17. Ofiterii de informatii sperã sã gãseascã si alte elemente ce ar putea ajuta la ancheta penalã aflatã în lucru la Serviciul de Investigare a Fraudelor Economice Neamt. Din informatiile pe care le detinem, rezultã cã specialistii în informatii monitorizeazã activitatea mai multor persoane implicate în aceastã afacere si încearcã sã afle dacã ele au beneficiat de sprijinul unor functionari ai statului. „SRI, dar si SIPI fac investigatii în acest caz, însã mai multe informatii nu detinem. Este o activitate clasicã care poate fi realizatã numai de cãtre ofiterii de informatii. Cel mai probabil se merge pe o monitorizare strictã a celor implicati în toatã povestea, dar si pe identificarea cercului de relatii al fiecãruia. Fiind o problemã delicatã, cu sigurantã cã situatia va fi adusã în atentia celor de la Bucuresti, pentru a se lua mãsuri. ÃŽn caz contrar, fenomenul poate lua amploare si ne trezim cã toate firmele cu datorii ajung sã aibã actionari indvizi pe care nu o sã-i poti prinde niciodatã“, ne-a declarat un ofiter nemtean. Intersant este cã, de la începutul anchetei, unul dintre pionii principali ai afacerii, si anume cetãteanul neozelandez Ian Taylor, a intrat în România o singurã datã. ÃŽn ceea ce-l priveste pe avocatul bucurestean, Laurentiu Vîlcu, mandatat sã facã toate hîrtiile la Registrul Comertului Neamt, anchetatorii ar trebui sã stie cã acesta oferã consultatii juridice de acest gen în mai multe judete din tarã. De pe un site de profil aflãm cã avocatul Vîlcu oferã reprezentare la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti, Constanta, Piatra Neamt (sic!!!), Rîmnicu Vîlcea, Pitesti, Ploiesti, Craiova, Drobeta Turnu Severin si Baia Mare. Dacã am fi rãutãciosi, am spune cã avocatul se simte în largul lui la ORC-urile din judetele respective. Ne abtinem, pentru cã sîntem siguri cã cei în drept pot afla care sînt adevãratele motive pentru care Vîlcu preferã sã ofere reprezentare numai în acest judete.
Legi permisive
Interesul serviciilor secrete pentru aceastã afacere pare a fi de înteles dacã ne gîndim cã, desi miroase de la o postã a escrocherie, politistii se plîng cã nu prea au bazã legalã ca sã facã ceva. Iar dreptate au, pentru cã legea din România permite administratorilor societãtilor cu datorii sã facã diverse tertipuri pentru a scãpa de ele. În cazul Barajului 17, metoda este relativ una nouã, în sensul cã cele 27 de firme si-au schimbat sediul, denumirea, dar si actionariatul. Cesiunea actiunilor a fost fãcutã cãtre douã firme care îsi au sediul într-un paradis fiscal. Acum, toate firmele au aceeasi actionari, respectiv Way Consulting Corporation Limited si Sylmedia Limited, ambele înregistrate în statul Delaware, un cunoscut paradis fiscal. Neozeelandezul Ian Taylor este cel desemnat sã reprezinte societãtile în calitate de administrator.
ÃŽn aceste conditii, autoritãtile ar trebui sã recupereze datoriile de zeci de mialiarde de lei ale acestor societãti de la noul actionar majoritar, respectiv firmele din paradisu fiscal. Cã asa ceva nu se va întîmpla niciodatã, nu se îndoieste nimeni. Trist este cã metoda nu este nouã si cu toate acestea autoritãtile române nu au miscat nici un deget pentru a schimba legislatia în domeniu. Poate interventia serviciilor secrete sã ducã la întocmirea unui raport care va fi luat în seamã de cei care ne guverneazã. Cît priveste dosarul „barajului 17“, acesta este instrumentat de un singur politist de cercetãri penale din cadrul Politiei Bicaz. Pînã acum, politistii nu au identificat nici un element care sã arate cã artizanii acestei afaceri au comis vreo infractiune. Plîngerea penalã, depusã de Garda Financiarã Neamt, în care se cerea sã se verifice dacã firmele respective nu functioneazã într-un sediu fictiv, a primit un mare si frumos NUP. Si asta, pentru cã în România, la o singurã adresã, pot sã functioneze cîte firme vrea proprietarul spatiului. Acum, politistii se pregãtesc sã studieze dosarele fiscale ale tuturor firmelor care si-au schimbat sediul la Bicaz, scopul fiind acela de a constata dacã fostii administratori si asociati s-au sustras sau nu de la plata taxelor si impozitelor. Cã s-au sustras este clar pentru toatã lumea. Problema este cît de legalã a fost aceastã sustragere de la plata taxelor cãtre bugetul de stat.
|
Autentificare
