„Nu-i milĂŁ, ci crimĂŁ sĂŁ ierti un ucigas“

• „Nu-i milĂŁ, ci crimĂŁ sĂŁ ierti un ucigas“ este crezul procurorului Nicolae PĂŁuna ĂŽn ceea ce priveste munca de criminalist • magistratul a iesit la pensie dupĂŁ aproape patru decenii de activitate • la final de carierĂŁ are satisfactii profesionale, dar si regrete • „Am crezut ĂŽn justitie si am luptat sĂŁ nu-i aduc nici un prejudiciu“, a declarat procurorul PĂŁuna •

DupĂŁ 38 de ani de magistraturĂŁ procurorul Nicolae PĂŁuna pleacĂŁ la pensie cu sentimentul datoriei ĂŽmplinite. LasĂŁ locul magistratilor mai tineri dupĂŁ o carierĂŁ de exceptie, care din pĂŁcate se terminĂŁ cu unele regrete. „Este vorba de modul ĂŽn care se percepe ĂŽnfĂŁptuirea justitiei ĂŽn momentul de fatĂŁ de cĂŁtre unii dintre factorii politici si a modului ĂŽn care se actioneazĂŁ pe plan legislativ privind drepturile magistratilor. A fost un element la care am reflectat mult, desi pasiunea, dĂŁruirea pentru justitie, se vede ĂŽn munca de o viatĂŁ. Acum sĂŽnt incertitudini create ĂŽn plan legislativ care m-au obligat sĂŁ iau decizia de a pĂŁrĂŁsi sistemul prin iesirea la pensie“, spune Nicolae PĂŁuna. Numai ĂŽn Parchetul Judetean Neamt a lucrat peste 30 de ani, din care 10, ĂŽn perioada 1990 - 1999, a fost criminalist.
Pentru profesionalismul de care a dat dovadĂŁ Nicolae PĂŁuna a primit de la autoritĂŁtile franceze o medalie suflatĂŁ ĂŽn aur, iar o scrisoare de recunostintĂŁ a fost expediatĂŁ de autoritĂŁtile strĂŁine cĂŁtre ministrul justitiei de la acea vreme, Ilie Botos.
În fiecare an de activitate calificativele profesionale au inclus cuvinte cum ar fi seriozitate, capacitate de interpretare a probelor, profesionalism, competentĂŁ. ToatĂŁ viata si-a pus ĂŽn fatĂŁ numele si mai apoi functia. A fost recompensat cu Meritul Judiciar clasa I de cĂŁtre presedintele Ion Iliescu. SĂŽnt putine cuvinte pentru a sintetiza activitatea de patru decenii a unui magistrat, iar prin iesirea sa la pensie Parchetul Judetean pierde unul din cei mai buni profesionisti. „Am crezut ĂŽn justitie si am luptat sĂŁ nu-i aduc nici un prejudiciu“, acesta a fost mott-oul procurorului PĂŁuna ĂŽn ĂŽntreaga sa carierĂŁ si cĂŁ „nu-i milĂŁ, ci crimĂŁ sĂŁ ierti un ucigas“. Nu a uitat sĂŁ mentioneze faptul cĂŁ ĂŽntotdeauna a lucrat cu ofitei de politie competenti, profesionisti si oameni de un mare caracter.

Caz unic

În activitatea sa a avut cazuri grele, fiind primul procuror din care a trimis ĂŽn judecatĂŁ un inculpat, pentru crimĂŁ, fĂŁrĂŁ a avea cadavrul. Totul s-a ĂŽntĂŽmplat ĂŽn localitatea Timisesti, ĂŽn anii ‘90 cĂŽnd Constantin N. si-a ucis tatĂŁ. Pentru a-si proteja fiul, mama l-a ajutat, si ĂŽmpreunĂŁ au dus cadavrul pe malul apei. I-au dat foc, ĂŽntr-o groapĂŁ, dupĂŁ care l-au acoperit cu pĂŁmĂŽnt. La o vreme au mutat cadavrul ĂŽntr-o altĂŁ groapĂŁ, chiar ĂŽn albia rĂŽului. Apa a ros malul si pĂŁtura ĂŽn care a fost ĂŽngropat cadavrul a iesit la suprafatĂŁ. AtĂŽt au gĂŁsit criminalistii, numai pĂŁtura, care corespundea cu cea pe care o descrisese inculpatul. S-a mers pe fir, ĂŽnapoi, si criminalistii au dat de groapa ĂŽn care fusese ars cadavrul. Din umerii hainei, care erau relativ intacti, au fost recoltate probe de grĂŁsime, din care ulterior s-a stabilit grupa sanguinĂŁ a victimei. În cele din urmĂŁ Nicolae PĂŁuna l-a inculpat pe tĂŽnĂŁr, dar pentru asta a cĂŁutat ĂŽn arhiva Policlinicii din TĂŽrgu Neamt date despre victimĂŁ. „Nu-si fĂŁcuse analize niciodatĂŁ, nu aveam grupa sanguinĂŁ si am cĂŁuat ĂŽn arhivĂŁ pĂŽnĂŁ ĂŽn anul 1969. Am gĂŁsit cu greu o fisĂŁ din care rezulta cĂŁ ar fi avut grupa 0, cea care iesise din probele ADN recoltate din haina partial arsĂŁ. Pe baza acestor probe, chiar si ĂŽn lipsa cadavrului, inculpatul a fost condamnat la 25 de ani de ĂŽnchisoare. A fost unul din cele mai grele dosare din activitatea de criminalist“, a spus Nicolae PĂŁuna. Pentru asta, dar si pentru alte cazuri grele, procurorul a colaborat strĂŽns cu cea mai mare somitate ĂŽn materie de medicinĂŁ legalĂŁ din Moldova, profesorul Gheorghe Scripcaru, de la IML Iasi.
Un alt caz la fel de greu dar mult mai complex, a fost cel al studentilor ucigasi, Daniel Baciu si Andrei Vasile. Pentru multiple crime, jafuri si tĂŽlhĂŁrii cei doi au fost capturati si arestati ĂŽn anul 2000. Ulterior au fost condamnati la detentie pe viatĂŁ. RelatĂŁrile lor sĂŽngeroase, sadismul cu care au ucus, dar si cĂŁutarea cadavrelor de cĂŁtre criminalisti au „rĂŁpit“ anchetatorilor zile si nopti ĂŽn sir. Daniel Baciu „a scĂŁpat“ de pedeapsĂŁ, dupĂŁ ce si-a pierdut viata ca urmare a unei tentative esuate de evadare din arestul Politiei Neamt, ĂŽnsĂŁ Vasile Andrei a rĂŁspuns si pentru uciderea celui de-al doilea taximetrist ĂŽmpuscat ĂŽn cap si ĂŽngropat sub viaductul de la Valea MormĂŽntului.

Anchete realizate ĂŽn tandem cu procurorii francezi

În perioada cît a lucrat în cadrul structurilor de combatere a criminalitãtii organizate a avut dosare la fel de grele, unele si cu mai mult de 10 inculpati. Tot atunci a avut trei comisii rogatorii, pentru solutionarea unor dosare cu fapte sãvîrsite de nemteni în strãinãtate. Una din acestea a fost cea din Franta. În baza anchetei realizate de procurorul Pãuna 14 români, dintre care sase romascani au fost condamnati în Franta pentru trafic de persoane si proxenetism la pedepse între 3 si 10 ani de detentie. Ei au cãzut în mîinile anchetatorilor francezi în urma unei actiuni care a avut loc la începutul anului 2004. Pentru elucidarea tuturor aspectelor care tineau de anchetã, datoritã faptului cã atît autorii, cît si victimele erau români, la Parchetul Judetean Neamt a ajuns o comisie rogatorie din Franta. Dosarul a fost înaintat spre solutionare procurorului Pãuna. Magistratul nemtean a lucrat cu un comandant de politie francez si un comisar principal din Paris, pentru solutionarea unui amplu caz de proxenetism. Au fost încarcerati 14 capi de retele de trafic de persoane care înlesneau practicarea relatiilor sexuale contra cost. Numai în acea cauzã era circa 160 de victime, femei recrutate din România, care erau obligate de proxeneti, toti etnici tigani, sã se vîndã la Paris. Oficialii francezi au cerut si obtinut sprijin în obtinerea de informatii privind recrutarea si transportul tinerelor în strãinãtate, audierea victimelor revenite în tarã si identificarea altor persoane care au avut tangentã cu retelele de trafic de persoane.