2010 - ZILE NEGRE ÎN ÎNVÃTÃMÎNT
• de cum a început anul, în educatie au apãrut primele modificãri: s-a redus din lefurile dascãlilor care predau în rural • BAC-ul va avea doar trei probe scrise, iar evaluarea în gimnaziu se vrea la nivel international • finantãrile în învãtãmîntul preuniversitar se vor asigura în functie de numãrul de elevi si criteriile de performantã • se vehiculeazã ideea comasãrii claselor si chiar a scolilor • se pare cã si numãrul materiilor anuale de studiu va fi înjumãtãtit • directorii vor fi trecuti la catedrã •
Educatia este supusã unor noi experimente în acest an. De la directorii de scoli si licee si pînã la copiii de grãdinitã, toti vor avea parte de noutãti impuse în anul care abia a început. Nu vor lipsi disponibilizãrile - la nivel de Neamt se preconizeazã a fi circa 400 -, reducerile salariale, comasãrile de clase, directorii care vor pune note, examenele de final de liceu simplificate si multe altele. Sînt noutãti care se vrea a se pune în practicã dar guvernantii încã nu au dibuit forma si cadrul legal pentru implementarea lor. Cert este cã avalansã de noutãti ca în acest an în învãtãmînt n-a mai apucat educatia româneascã.
Disponibilizarea se face usor teoretic, pe hîrtie
Noul ministru al educatiei vrea ca 15.000 de posturi din învãtãmîntul românesc sã fie desfiintate dupã 1 septembrie 2010, cei care sînt în vizor pentru a fi disponibilizati fiind suplinitorii si pensionarii. ÃŽn urma acestei mãsuri, clasele (si poate chiar scolile) vor fi comasate, iar numãrul materiilor anuale de studiu va fi înjumãtãtit, de la 13-14, cîte sînt în prezent, la maximum 6-7. ÃŽn judetul Neamt, desi initial s-a anuntat cã se vor desfiinta 588 de norme, asa cum se prevede într-o ordonantã care a apãrut în „Monitorul Oficial“, în urma presiunilor de la ISJ s-a stabilit ca restructurarea sã afecteze circa 400 de norme. Sefii învãtãmîntului nemtean sustin cã nici un titular nu va fi afectat de aceastã reducere, singurii care vor avea de suferit fiind suplinitorii necalificati si pensionarii. Aproape 1.200 de oameni care se aflã acum la catedrã sînt specializati în alte domenii decît în disciplinele pe care le predau ori au si pensie si 31 sînt oameni cu studii medii. Ministerul mai vrea sã îi treacã si pe directori la catedrã, ceea ce înseamnã cã suplinitorii care le tin locurile în momentul de fatã vor rãmîne fãrã loc de muncã, iar sarcinile de serviciu ale sefilor de scoli vor fi amplificate. ÃŽn unele scoli ar putea fi comasate clasele. De exemplu, din trei clase cu cîte 20 de elevi s-ar putea face douã clase a cîte 30 de elevi, numãr maxim prevãzut de lege. ÃŽn acest caz, activitatea profesorilor este restrînsã. Asta înseamnã cã unii titulari vor pleca la alte scoli, în locul suplinitorilor. Potrivit raportului privind starea învãtãmîntului din 2009, în gimnaziu, un profesor preda în medie la 11 elevi, iar în liceu are 15 elevi.
Noutãti în rîndul elevilor
ÃŽnvãtãmîntul obligatoriu va avea o duratã de 11 ani, începînd din grupa mare si pînã în clasa a X-a. ÃŽn clasele I-IV, elevii vor avea maximum 20 de ore pe sãptãmînã, în timp ce la clasele V-VIII, scolarii vor studia maximum 30 de ore pe sãptãmînã. Elevii de clasa a VIII-a vor avea, începînd cu luna mai 2010, evaluarea nationalã, care înlocuieste tezele cu subiect unic. Reprezentantii Ministerului Educatiei spun cã acesta este un pas cãtre evaluarea de tip international. De asemenea, evaluarea elevilor va avea loc din doi în doi ani. Ministerul Educatiei precizeazã cã la evaluarea elevilor din învãtãmîntul preuniversitar se va pune mai mult accent pe 8 competente-cheie. Vor fi luate în considerare comunicarea în limba românã si, dupã caz, în limba maternã, comunicarea în limbi strãine, competente în matematicã si în stiinte si tehnologii si competentele digitale. De asemenea, se va pune accent în curriculumurile scolare „a învãta sã înveti“, competentele sociale si civice, initiativa si antreprenoriatul si sensibilitatea si expresia culturalã. Si absolventii de liceu au parte de un nou bacalaureat, cu trei probe scrise, la terminarea liceului. Propunerile Ministerului Educatiei includ digitalizarea continuturilor curriculare si crearea unei Biblioteci Virtuale, prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de învãtare în format digital. Astfel, tot ce trebuie învãtat la scoalã, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de testare, vor fi convertite si în format digital si accesibile permanent oricãrui elev sau profesor, pe o platformã de învãtare on-line. Lectiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital si stocate pe platforma de e-leaming.
Schimbãri în mediul prescolar
Autoritãtile vor elabora un nou curriculum pentru educatia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copiilor si pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. „Pînã în 2014, Ministerul Educatiei îsi propune cuprinderea în educatia timpurie a peste 80% dintre copiii cu vîrste cuprinse între 2 si 5 ani si reinstruirea cadrelor didactice din mediul prescolar“, se aratã în programul de guvernare propus de cabinetul lui Emil Boc. Noua Lege a Educatiei se va aplica în urmãtorul an scolar, dacã se adoptã pînã la 1 septembrie. ÃŽn ultimii ani, soarta învãtãmîntului românesc pãrea cã îi preocupã în cel mai înalt grad pe politicieni. Anul trecut, dupã lungi controverse politice si sindicale, guvernul si-a asumat rãspunderea în Parlament pentru noua Lege a Educatiei, dar aceasta a picat la Curtea Constitutionalã, care a decis cã o astfel de lege nu poate fi adoptatã prin angajarea rãspunderii, ci numai prin dezbatere parlamentarã. Prin urmare, depinde acum numai de Parlament ca scoala româneascã sã functioneze în 2010 dupã reguli noi. Avînd în vedere cã legea are peste 300 de articole, dezbaterea parlamentarã ar putea dura, în conditiile în care actuala majoritate parlamentarã este extrem de fragilã. Pentru a se evita tergiversarea legii, existã si posibilitatea adoptãrii ei în procedurã de urgentã. Solutia aceasta nu garanteazã însã cã legea nu va fi modificatã în functie de interesele parlamentarilor care predau la universitãtile private, ale sindicatelor care au acorduri cu unele partide, ale unor sefi de institutii de învãtãmînt private care au sponsorizat campanile electorale ale unor candidati si partide. Disputele se vor purta în special pe prevederile cele mai controversate ale legii în varianta Guvernului Boc 1. Una dintre acestea vizeazã numãrul maxim de materii care se vor preda în diverse cicluri de învãtãmînt si numãrul de ore sãptãmînale petrecute de elevi în scoalã. Altele reprezintã noutãti absolute, cum ar fi aceea prin care statul acordã fiecãrui copil, la nastere, pentru educatie, suma de 500 de euro. Un punct nevralgic îl reprezintã depolitizarea învãtãmîntului prevazutã în proiectul Boc, dar contestatã de liberali. Este de asteptat ca si subiectul religiei în scoalã sã genereze lungi dezbateri, ca sã nu mai vorbim de prevederi ce vizeazã salariile, norma didacticã, structura examenelor si acreditarea institutiilor de învãtãmînt private.
Prevederi controversate în legea educatiei: aria curicularã, programa scolarã, depolitizarea învãtãmîntului, religia în scoli, ajutorul de stat pentru educatie, salarizarea cadrelor didactice, norma didacticã, structura examenelor si acreditarea institutiilor de învãtãmînt private.
|
Autentificare
