Dãscãlimea spune DA grevei generale
• dascãlii nemteni care s-au pronuntat pînã acum în legãturã cu viitoarele mãsuri de protest sustin înghetarea anului scolar • în scoli se desfãsoarã un referendum prin care se cere pãrerea angajatilor • Dãscãlimea nemteanã vrea grevã generalã. Procesul de strîngere de optiuni este încã în desfãsurare, mai existînd douã zile pînã la încheierea lui, dar din datele strînse pînã acum reiese clar cã angajatii vor înghetarea anului scolar. Motivul este dat de „tratamentul“ la care vor fi supusi în baza viitoarei Legi a educatiei. ÃŽn aceste conditii, sfîrsitul anului scolar ar putea fi altfel decît cel traditional, în care elevii si dascãlii îsi luau rãmas bun în cadrul festivitãtii de premiere. „Colegii din zona Tîrgu Neamt sînt pentru grevã generalã. Cei din zona Piatra Neamt, cu exceptia oamenilor din cinci unitãti, care nu ne-au transmis raportãrile pînã astãzi (n.r. - ieri), au aceeasi atitudine. Din partea celor care s-au pronuntat, 83% sustin greva generalã. Luni, 10 mai, trebuie sã transmitem rezultatele din judet cãtre federatie. Tot luni vom primi si situatia din Roman. Federatia la care sîntem afiliati a postat deja rezultatele din nouã judete si cîteva sectoare ale Bucurestiului si cei mai multi dintre angajatii sistemului de învãtãmînt sustin greva generalã si neîncheierea situatiei scolare. Cel mai mare procent pronuntat pro-grevã este la Cãlãrasi - 91,15% si cel mai mic la Mures - 68,3%. Ce am fãcut prin acest referendum a fost sã le cerem pãrerea colegilor din judet vizavi de continuarea mãsurilor de protest cuprinse în calendarul miscãrilor revendicative. Nu putem preciza dacã se va decide schimbarea termenului de declansare a grevei generale. Deocamdatã s-a cerut pozitia cadrelor didactice în cazul declansãrii ei sau nu, dar teoretic ar trebui ca acest protest sã înceapã pe 7 iunie“, a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului Liber din ÃŽnvãtãmînt Neamt.
Scoli care nu vor grevã
Desi procentul dascãlilor care sustin protestul extrem este zdrobitor, existã si angajati care se opun primilor. Un exemplu este Scoala Luminis, din comuna Piatra Soimului, acolo unde toate cele unsprezece cadre didactice nu agreeazã ideea grevei. La Scoala Tupilati, nouã profesori sînt contra si sase s-au declarat pentru. La Mastacãn, Borlesti, 17 nu vor grevã si trei da. ÃŽncã de acum mai bine de o lunã, federatiile sindicale din educatie au anuntat cã nu sînt de acord întru totul cu proiectul Legii educatiei. „Atentionãm pe aceastã cale conducerea Ministerului Educatiei cã va fi singura rãspunzãtoare, în conditiile în care se va ajunge la grevã generalã pe termen nelimitat si blocarea sfîrsitului de an scolar“, se declara într-un comunicat de presã emis înainte de greva generalã de o zi, de pe 23 aprilie. Printre supãrãrile cadrelor didactice apãrute pe baza proiectului Legii educatiei se numãrã pierderea titularizãrii în sistem, ceea ce va genera somaj în rîndul cadrelor care intrã în restrîngere de activitate; disparitia în totalitate a miscãrii de personal, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, subfinantarea, politizarea excesivã a sistemului si aservirea scolii intereselor de partid ale autoritãtilor administratiei publice locale. Sindicatele nu sînt de acord nici cu structura Consiliilor de Administratie, care va fi formatã o treime din dascãli, o treime autoritãti locale si o treime pãrinti. Prin aparitia noii Legi a educatiei vor dispãrea drepturile angajatilor din sistem prevãzute acum în Statutul Personalului Didactic. Adicã ar dispãrea decontarea cheltuielilor cu naveta, cele sase cãlãtorii dus-întors pe calea feratã, prima de instalare, concediile fãrã platã, reducerea cu douã ore didactice pentru personalul cu o vechime în învãtãmînt de peste 25 de ani si gradul didactic I. Dintre toate aceste drepturi, unul dintre cele mai valorificate se referã la posibilitatea luãrii unui an de concediu fãrã platã, cu pãstrarea catedrei. „Multi colegi de-ai nostri si-au luat concediu fãrã platã un an, si au mers în strãinãtate unde au prestat munci de necalificati, dar si-au rezolvat problemele socio-economice. Cu banii adunati si-au putut tine copiii în scoli, si-au achitat rate, si-au terminat locuintele“, a mai declarat Gabriela Grigore.
|
Autentificare
