22 de firme au murit pe zi

4.048 de societĂŁti au sucombat ĂŽn sase luni

• ĂŽn primele sase luni ale anului 2.875 de firme au fost radiate din proprie vointĂŁ de cĂŁtre patroni, 1.078 si-au suspendat activitatea, iar 95 au fost dizolvate voluntar • altfel spus ĂŽn fiecare zi au dispĂŁrut 22 de societĂŁti • datoriile la bĂŁnci ale nemtenilor erau ĂŽn iunie de circa 2.000 de milioane vechi • Dan Ostahie si Ioan StrĂŁtilĂŁ considerĂŁ cĂŁ mediul de afaceri merge ĂŽntr-o directie gresitĂŁ •

Conditiile economice din ce în ce mai aspre fac ca multi patroni sã-si închidã definitiv afacerile, fãrã sã mai încerce sã salveze ceva. Cel mai probabil acestia au tinut piept o bunã bucatã de vreme, iar cînd au considerat cã nu mai au nici o solutie pentru a rãmîne pe linia de plutire, au cerut Registrului Comertului radierea voluntarã a firmelor pe care le-au condus. Conform statisticii publicate lunar de cãtre Oficiul National al Registrului Comertului s-au mai diminuat suspendãrile de activitate si dizolvãrile voluntare, cel putin la nivelul judetului Neamt, în schimb au crescut la cote alarmante radierile din proprie vointã. Pînã la 1 iulie 2010 de aceastã mãsurã au uzat un numãr de 2.875 de firme nemtene, în timp ce în primul semestru al anului trecut putin peste 500 de societãti au apelat la aceastã solutie transantã. Tendinta de crestere a acestui fenomen îngrijorãtor a fost cuantificatã în procente la 469%. Situatia din Neamt este asemãnãtoare cu cea la nivel national deoarece în primul semestru din 2009 au fost 18.228 de radieri voluntare, în timp ce în acelasi interval din anul în curs mãsura a fost luatã de 118.340 de patroni, cu o crestere de 549%. În ce priveste suspendãrile de activitate, mãsurã ce poate fi luatã de orice firmã pe o perioadã de cel mult trei luni, timp în care rãmîne în conservare, situatia este ceva mai bunã. Pînã la 1 iulie 1.078 de firme nemtene au apelat la aceastã solutie, fatã de 1.785 anul trecut, înregistrîndu-se o scãdere de circa 40%. Dizolvãrile voluntare sînt si mai rare, iar conform datelor oficiale în primul semestru din anul în curs doar 95 de agenti economici si-au dizolvat afacerea din voia lor. În perioada de comparatie, primele sase luni din 2009, 238 de firme nemtene au procedat la fel, dinamica fiind negativã, de minus 60%. Totusi, se pare cã nu toti se tem de crizã si mai sînt si temerari, deoarece dacã anul trecut s-au înmatriculat la Registrul Comertului aproape 1.100 de noi firme, anul acesta au fost 1.118. În altã ordine de idei, în acest an 142 de societãti comerciale nu s-au mai descurcat cu plãtile si au intrat în insolventã. Cu toate vitregiile vietii si constanta subtiere a mediului de afaceri, pãtura de comercianti încã se tine bine în fata crizei si în acest moment în Neamt sînt înregistrati 15.782 de comercianti activi. Din acestia, cei mai multi, peste10.100 sînt persoane juridice si circa 5.600 sînt persoane fizice autorizate.

DatorĂŁm bĂŁncilor 2.000 de milioane vechi

Banca Nationalã a României a întocmit topul creditelor si datoriilor pe care le avem în bãnci. În luna iunie 2010 nemtenii aveau împrumuturi la diverse bãnci, în lei si valutã, ce totalizau 2.475 milioane de lei noi (24.750 milioane vechi). Din acestea, 1.197 milioane noi erau creditele în lei, dar nu toate ratele erau achitate la timp astfel încît restantele la platã se cifrau la 135 milioane noi. Împrumuturile în valutã sînt ceva mai mari, de 1.278 milioane lei noi. Paradoxal, restantele la platã sînt mai mici decît la creditele în lei, de 63 milioane de lei ron. Adunate, datoriile de la împrumuturile în lei si valutã, se cifreazã la circa 200 milioane ron (2.000 milioane de lei vechi). În acest top sînt specificate numai restantele initiale, fãrã a fi luate în considerare si penalitãtile. De mentionat este faptul cã în moneda nationalã mai mult s-a împrumutat mediul de afaceri decît populatia, în schimb raportul este invers la creditele în valutã. Criza nu i-a nãucit pe toti, iar unii au reusit sã punã si ceva bani la ciorap. Disponibilitãtile la vedere se cifreazã la circa 500 milioane lei (lei si valutã la un loc), iar din acesti bani cam douã treimi sînt economii ale persoanelor fizice, iar restul apartine mediului de afaceri.

În scripte ar fi doar 18.500 de someri

La finele primului semestru din acest an ĂŽn judetul Neamt erau ĂŽnregistrati ĂŽn scriptele oficiale 18.584 de persoane care nu aveau un loc de muncĂŁ. Cei mai multi au iesit din perioada ĂŽn care au fost sustinuti financiar de stat printr-o indemnizatie lunarĂŁ. Din totalul somerilor numai 8.200 mai sĂŽnt acum ĂŽn platĂŁ ĂŽn timp ce aproximativ 10.300 de suflete nu mai primesc nici un fel de sprijin material. Din altĂŁ pespectivĂŁ, circa 7.500 din cei ĂŽn cĂŁutarea unei slujbe sĂŽnt femei, iar „grosul“ de 11.000 sĂŽnt bĂŁrbati, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ acestia din urmĂŁ se integreazĂŁ mai greu pe piata muncii. Rata somajului la populatia activĂŁ, de 202.000 persoane, era luna trecutĂŁ de 9,2%. Statistica relevĂŁ faptul cĂŁ ĂŽn Piatra Neamt sĂŽnt peste 3.600 de someri, iar ĂŽn zonĂŁ, care include si comunele limitrofe, circa 7.300 de suflete. La Roman, mai putin de 2.000 de persoane nu au de lucru, iar ĂŽn zonĂŁ circa 6.000. Afaceristii care ĂŽncĂŁ se mentin pe linia de plutire considerĂŁ cĂŁ nu mergem ĂŽntr-o directie bunĂŁ si viitorul nostru depinde ĂŽn mare mĂŁsurĂŁ de politicieni.

dan_ostahie.jpg

Dan Ostahie: „SĂŽntem ĂŽntr-o situatie absolut incredibilĂŁ“

„Sincer nu stiu, nu pot sĂŁ spun ce se va ĂŽntĂŽmpla ĂŽn viitorul mai mult sau mai putin ĂŽndepĂŁrat, atĂŽta timp cĂŽt sĂŽntem ĂŽntr-o situatie absolut incredibilĂŁ, ĂŽn care azi se face un lucru, si mĂŽine altul. Pentru a merge mai departe este nevoie de liniste si de o legislatie stabilĂŁ. Ceea ce este foarte important constĂŁ ĂŽn faptul cĂŁ banii ar trebui sĂŁ meargĂŁ ĂŽn economia realĂŁ si nu ĂŽn alte directii“, a declarat Dan Ostahie, proprietarul Altex.

ioan_stratila.jpg

Ioan StrĂŁtilĂŁ: „Mergem spre prĂŁpastie

Referitor la acelasi subiect managerul firmei Rifil a fost mult mai transant specificĂŽnd direct cĂŁ ne ĂŽndreptĂŁm spre prĂŁpastie si cĂŁ cei care au puterea ĂŽsi bat joc de tarĂŁ. „Mergem spre prĂŁpastie pentru cĂŁ mĂŁsurile aplicate de guvernanti nu au fost coerente. S-a mers pe varianta cea mai usoarĂŁ, reducerea salariilor si a pensiilor, ĂŽn conditiile ĂŽn care pĂŽnĂŁ acum cu salariile bugetarilor nu s-a fĂŁcut absolut nimic. Acestea au crescut ĂŽn primul semestru al acestui an fatĂŁ de aceeasi perioadĂŁ din 2009. A fost numai o fumigenĂŁ, aruncatĂŁ asa, cicĂŁ pentru binele tĂŁrii, ĂŽn conditiile ĂŽn care nu s-a redus nimic, numai doi-trei secretari de stat au plecat dintr-o parte ĂŽn alta. Sistemul bugetar trebuie redus la sĂŽnge, la fel reorganizarea unor institutii ale statului care trebuie comasate, pentru eficienta controlului. Acestia trebuie sĂŁ facĂŁ ceva, nu sĂŁ stea ca lĂŁcustele pe operatorii economici si sĂŁ sugĂŁ sĂŽngele poporului, vorba lui Caragiale. O altĂŁ mĂŁsurĂŁ disperatĂŁ a guvernului a fost majorarea TVA, dar este numai aparent eficientĂŁ deoarece se aplicĂŁ pe o economie subredĂŁ, care favorizeazĂŁ evaziunea fiscalĂŁ. Ne ducem ĂŽntr-o zonĂŁ necunoscutĂŁ, mergem din rĂŁu ĂŽn mai rĂŁu si am ajuns de rĂŽsul curcilor. SĂŽnt foarte pesimist si nu vĂŁd altĂŁ solutie decĂŽt un alt guvern. Si as vrea sĂŁ vĂŁd si un alt presedinte dacĂŁ nu se ĂŽntruneste o majoritate politicĂŁ care sĂŁ facĂŁ ceva concret, sĂŁ ne scoatĂŁ la liman“, a declarat Ioan StrĂŁtilĂŁ, managerul Rifil.