 BÃSESCU SI PINALTI SEDINTÃ PE SIRET
• Traian Bãsescu a inspectat începerea lucrãrilor la noul dig de apãrare de pe malul stîng al Siretului, la Doljesti • acesta nu a renuntat la stilul caracteristic, în fata presei • nici de ceilalti „dusmani“, gen Parlamentul, nu a uitat • pe primarul Gheorghe Stefan l-a întrebat de ce nu este bronzat • Presedintele României, Traian Bãsescu, a poposit iarãsi în zona Romanului, ieri, 10 august, pe la amiazã, a stat cîteva minute, sã se asigure cã Siretul va fi protejat pe malul stîng si apoi si-a continuat periplul prin zona Moldovei. Acesta a venit cu elicopterul si tot asa s-a dus în drumul sãu fãrã ca, mãcar în canicula amiezii, sã accepte propunerea primarului din Doljesti de a sorbi o apã mineralã pusã deja la rece. Poate or fi fost discutii anterioare, personale sau... nu prea, poate de pe cînd s-a vehiculat prin presã cã respectivul edil era nitel cam obosit la întîlnirea de la ultimele inundatii cu primul om în stat. Iarãsi, poate, acum s-au plãtit polite gen PSD-PDL, cine stie? Peste tot era vorba, din ceea ce se putea de altfel vedea cu ochiul liber cã „se face treabã dacã se vrea“, mai ales cã tot asta a reiesit din speech-urile tuturor. Au fost alocate, din fondurile de la „Mediu“ si alte surse guvernamentale 40 milioane de lei noi pentru digul care va apãra satele Buruienesti si Rotunda. Autoritãtile locale s-au zbãtut sã se asigure de partea lor din problemã. Adicã: s-au gãsit locuri foarte bune pentru exploatarea argilei din dealul care stã sã cadã peste Buruienesti si Rotunda, din care ar reiesi un dig excelent. Numai cã mai existã proprietari care nu pot fi expropriati conform legii si chestiuni tot legate de lege care mai trebuie puse la punct.
Ceva „contre“ amicale
Interesant este cã nu au fost de fatã locuitorii satului, neanuntati de vizitã si prinsi cu lucrãrile cîmpului. Oamenii habar nu aveau cã îi asteaptã o asemenea vizitã, spunînd doar simplul adevãr cã „nu am auzit de asa ceva“. Asta, cu toate cã, înainte de intrarea în Buruienesti, era pãzit locul unde urma sã aterizeze elicopterul prezidential, iar toate ulitele erau gardate strasnic. Doar presa si cei implicati în multimilionarul contract erau „la fata locului“, iar presedintele Bãsescu nu a ezitat sã dialogheze. Un redactor de televiziune din Roman, de exemplu, a avut „îndrãzneala“ sã îl întrebe pe presedinte cum se simte el ca om în România, rãspunsul fiind la fel de prompt, însã tot... printr-o întrebare: „Dar dumneavoastrã cum vã simtiti?“. S-a rãspuns cu alte întrebãri, de genul: „Dar din ce punct de vedere, material? Cã nici bine, nici rãu n-ar fi“. Apoi a venit explicatia primului om ales de români: „Trebuie sã fii român cu toatã fiinta ta. Eu sînt cel mai fericit om din România. Pînã ce nu va întelege fiecare acest lucru, nu se poate vorbi de o natiune“. Primarul din Doljesti, Gheorghe Cojocaru, dupã ce i l-a prezentat sefului statului pe pãrintele paroh din Buruienesti, si-a spus si el of-ul. „Domnule presedinte, v-am promis cã nu voi intra în concediu pînã ce aceste probleme nu îsi vor gãsi rezolvarea. Ne-am strãduit pe cît posibil sã asigurãm ceea ce depinde de noi pentru rezolvarea tuturor problemelor. Terenurile peste care vine amenajarea digului nu sînt în totalitate parte a domeniului public, însã ne strãduim sã sprijinim acest efort. Am oferit inclusiv pe dealul din vecinãtate terenul disponibil, pentru amenajarea unei exploatatii de argilã. Si aici avem probleme cu unii proprietari, însã nimic nu este insurmontabil“, a declarat Gheoorghe Cojocaru, primarul comunei Doljesti. Traian Bãsescu s-a arãtat încã de la început cumva suprins cã prim gospodarul zonei nu a plecat în concediu pînã acum.
Cu Gheorghe Stefan si „lovitura“ datã Parlamentului
Primarul din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, a poposit în zona unde se desfãsurau discutiile, dupã circa un sfert de orã de la ajungerea presedintelui. Acesta a avut o „intrare discretã“, însã imediat ce a fost observat de cãtre presedinte, mai ales cã majoritatea camerelor de luat vederi se îndreptau cãtre el, a dat de înteles cã nu este întîmplãtor acolo. Traian Bãsescu, în glumã, l-a întrebat de ce nu este bronzat, însã „Pinalti“ nu a mai apucat sã rãspundã, deoarece toatã lumea de fatã întelesese cã „atunci cînd este de treabã, ea trebuie fãcutã“. Edilul pietrean a fost dat apoi exemplu de cãtre seful statului pentru modul în care gestioneazã problemele comunitãtii din care vine. Replica a venit din partea primarului Cojocaru, care a conchis: „ÃŽntr-adevãr, la noi în comunã nu mai stii cine este prefect si cine este primar. Autoritãtile judetene ne-au auzit si ne-au ajutat de fiecare datã. Domnul prefect a stat mai tot timpul în comunitatea noastrã, în momentele grele si nu conteazã culoarea politicã atunci cînd trebuie sã ajuti oamenii“. Asa stînd lucrurile, mergînd peste urmele lãsate de basculantele ce tot cãrau balast pentru noul dig, Traian Bãsescu a rãspuns zîmbind larg si altei întrebãri lansate de un jurnalist. Referitor la situatia veniturilor bugetare, abia amputate cu 25%, a zis doar cã „stie el pe cîtiva parlamentari care vor plînge în aceastã primã lunã, cînd le vin veniturile diminuate“. Si a plecat.
Trebuia dig! Dar asa?
ÃŽntr-adevãr, oamenii din Buruienesti si Rotunda au mare nevoie de un dig de protectie. A început lucrul, cu toate fortele, însã sînt întrebãri fãrã rãspuns sau la care rãspunsul, poate, „nu convine“. S-a fãcut un proiect, care va fi pus în practicã de cãtre mari firme iesene si bucurestene în domeniul constructiilor civile pe acest palier, Hidrotehnica, respectiv SC Constructii. „Este vorba despre o lucrare de anvergurã, care presupune amenajarea unui dig rezistent pe malul stîng al Siretului. Am luat în calcul un debit de exceptie de 1.970 de metri cubi pe secundã. ÃŽl vom realiza stiintific, pentru cã totul presupune tehnologie“, a declarat Aurel Bîrzu, directorul companiei iesene. Dacã ar fi vorba numai de bani, care, oricum, sînt mai „mici“ decît riscul pierderii unei singure vieti în zonã, cele 40 milioane ron ar fi un fond micut. ÃŽnsã, va fi ridicat un dig ce acceptã un debit maxim, conform lui Mihai Talpãu, director la Serviciul de Investitii al Serviciului Apelor Române Bacãu, de 1.870 metri cubi pe secundã. Asta înseamnã, confom celor întîmplate în ultimii doi ani, mult sub ceea ce poate „arãta
“ Siretul în zona Romanului. ÃŽn plus, ca si nivel deasupra nivelului mãrii, barajul artificial este mai înalt decît cel deja existent pe celãlalt mal, cu vreo 70 de centimetri. Deci, în caz de viiturã istoricã, progonozatã oficial cam o datã la 1.000 de ani dar care a venit deja de douã ori din 2008 încoace, „opreratia reusitã iar pacientul mort“. Scapã Buruienestiul si Rotunda, dar, în afara unor termeni stiintifici si de probabilitate, despre Tãmãseni, Adjudeni, Lutca si Roman nu a zis nimeni nimic.
|
Autentificare
