Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2010
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 August 2010
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ziua masacrului, la Poiana Largului

August - septembrie 1944


• muntenii din Poiana Largului �si amintesc cu groaz� de perioada august - septembrie 1944 • �n zon� s-au dat lupte grele �ntre trupele germane si cele ruse • localnicii au avut mult de p�timit si vorbesc de oameni aruncati �n de vii �n f�nt�ni cu m�inile t�iate si executii • Ana Vatamanu a supravietuit dup� ce un beci a fost aruncat �n aer • „Nemt� s-o �ntors, s-o aruncat pisti noi 8 grenadi, din car� 6 o explodat, 2 nu. Ni-o m�cel�rit aproapi pi t�t�. Pintri cii scapati o fost mama r�nit� tari, cari o apucat s� t�rasc� �n popusoi s� eu, dispri cari mama credea c�-s moart�. Norocu’ meu, c� a doua z� am is�t din beci �n patru labi s� m-o g�s�t alt� nemt�, care fus�s�r� �ncartiruit� la noi s� m� cunostiau“, rememoreaz� b�tr�na din cele aflate peste ani •

Pentru v�rstnicii din Poiana Largului fiece sf�rsit de august si �nceput de septembrie �nseamn� o dureroas� amintire a evenimentelor din ‘44. Si asta, pentru c� trupele germane, aflate �n retragere, si cele rusesti, �n atac, au dus lupte cr�ncene �n chiar vatra satului lor. Din nefericire, printre victimile �nclest�rii armate s-a num�rat si o bun� parte din populatia civil�. Din discutiile purtate zilele trecute cu oamenii satului, aveam s� afl�m am�nunte despre unele momente ale groazei tr�ite de c�tre multi dintre poienari, pentru unii acestea �nsemn�nd sf�rsitul lor tragic. Pe parcursul celor dou� s�pt�m�ni de �nclestare armat� si r�zbunare nedreapt� pe populatia civil� acuzat� nejustificat de tr�dare, dup� ce s-a decis ruperea aliantei cu Germania nazist�, la 23 august 1944, au fost familii �ntregi decimate, oameni �mpuscati miseleste, s�teni aruncati de vii �n f�nt�n�, iar unii c�zuti victime terenului minat dintre linii. Ziua cea mai neagr� din perioada celor dou� s�pt�m�ni de masacru a fost duminic�, 3 septembrie 1944, c�nd iuresul atacului rusesc asupra nemtilor avea s�-i scoat� din minti pe acestia din urm�. „Din cele povestite de c�tre s�teni, stiu c� �n locul numit «Gura Faurului» din Poiana Largului, s-au dat lupte dure �ntre cele dou� forte armate, nemtii, care �ncercau pe toate c�ile s� tin� piept puhoiului rusesc pentru a-si preg�ti retragerea, si rusii, care �i �mpingeau pe nemti spre vest. Pe c�nd primii preg�teau terenul, pentru a le �ngreuna rusilor atacul, actiunile germane const�nd �n minarea unor zone si aruncarea �n aer a podurilor din beton de pe Valea Bistritei si Valea Bistricioarei, s-au trezit cu trupele rusesti peste ei. Acestia cobor�nd din munti, simultan, dinspre Cr�c�oani - Hangu si T�rgu Neamt - Pasul Petru Vod�. �n Poiana Largului era un loc unde se intersectau toate drumurile spre Ardeal. At�t prin Pasul Tulghes, c�t si prin Vatra Dornei, deci interesul era unul singur, tinerea sub control a c�ilor de retragere pentru unii si de atac pentru altii. De aceea au avut loc la Poiana Largului lupte pe viat� si pe moarte. Numai c� necazul a c�zut pe cei nevinovati, populatia satului“, a afirmat profesorul Dorel Rusu, cel ce avea s� ne fie c�l�uz� �ntru aflarea nefericitelor �nt�mpl�ri tr�ite de c�tre oamenii locului.

„Din 23 di oamini, o murit 18“

Dintre cele multe auzite, avea s� ne marcheze profund povestea de groaz� tr�it� de Ana Vatamanu, de 67 de ani, femeia, ce aduce, prin chipul ei serafic �n mintea noastr�, ideea de sf�nt� cobor�t� printre oameni direct din icoanele catapetesmei vreunei biserici. Povestea ei si-a familiei sale nici n-o dep�rteaz� prea mult de viata vreunei sfinte adev�rate. La nici 9 luni, c�t avea �n ziua masacrului petrecut cu marea majoritate a familiei sale, Ana Vatamanu avea s� se nasc� pentru a doua oar�. Asa si-a �nceput femeia crunta sa poveste. „Ce v� spui, stiu di la mama, di la bunica si di la alti oamini, multi dintri ei plecati dintri noi. Pi timpul r�zboiului, c�n’ nemt� s� b�tiau cu rus�, aici �n satul nostru, tata, cari era vinit acas� c� s� rups�s� frontu’ ne-o luat pi t�t� s�-mpreun� cu alt� vecini s-o ascuns �n beciu’ cas�. Eram vro 23 de oamini, m�i multi fimei s� copchii. Di la noi, era tata, mama s� s�pti feti. Eu eram cea mai mic�, aveam 9 luni. S-o stat acolo vro dou� s�pt�m�ni. �ntr-o z�, o vinit o echip� de nemt�, cari ne-o scos afar�, ne-o num�rat s-o plecat. Tata s-o dat sama c-o s� s-�ntimpli ceva, da un-s� fugi, c� jios �n sat era frontu’, linia-nt�i. A doua z�, nemt� s-o �ntors, s-o aruncat pisti noi 8 grenadi, din car� 6 o explodat, 2 nu. Ni-o m�cel�rit aproapi pi t�t�. Din 23 di oamini, o murit 18. Pintri cii scapati o fost mama r�nit� tari, cari o apucat s� t�rasc� �n popusoi s� eu, dispri cari mama credea c�-s moart�. Norocu’ meu, c� a doua z� am is�t din beci �n patru labi s� m-o g�s�t alt� nemt�, care fus�s�r� �ncartiruit� la noi s� m� cunostiau. �ntri timp mama ajuns�s� la o vecin�, la familia Iosub, care nu s� retr�s�s� pentru c� avea de �ngrij�t un ficior venit din armat� r�nit. Biata mam� vroia s� moar� pintri oamini nu s�ngur� pin popusoi. �n t�t timpu ista ea crezus� c� eu �s moart�. Si pentru c� nemt� din casa noastr�, cii cari m� g�s�s�r� pe mini aflas�r� c� mama-i la vecin�, m-o dus la ea, ne-o pus pi am�nduo� pi-o targ� si ne-o dus la spitalu’ lor di campanii undi ni-o dat primili �ngrij�ri. Da’ s� m�-ntorc la povestia cu grenadili. Din familia noastr� o murit tata si surorili meli mai mari, Eleonora, Aurelia, Maria, Elena, Ioana s� Ecaterina. Dumnezeu s� li ierti“, a spus Ana Vatamanu, cu ochii �n lacrimi.

„Norocu’ meu o fost c� am plecat din beci �nainti de a da nemt� grenadili“

„Dup� ci-o trecut frontu’, o vinit bunica s� ni-o �ngrij�t ea. Mama o tr�it pi urm� cu schij�li �n picioari s�-ntr-o m�n� p�n� o is�t di la s�ni. Biata di ea cu dureri-n suflit o ajiuns v�rsta di 79 di ani, da’ n-o putut uita niciodat� pin ci-o trecut. O fost dureri mari. Dispri cii cari-o aruncat grenadili mama s� alti oamini spuniau c-ar fi fost soldati �n uniformi nemt�sti cu cap di mort pi m�m� s� la g�t (trupe SS - n.r.), un fel di emblem�. Alt�, c� austrieci. Oricum nemt� cari-o stat la noi �n cas� nu erau r�i. S� purtau frumos cu oamini din sat. Cii cu cap di mort o f�cut numa’ r�li. Pi nisti ciobani i-o aruncat di vii �ntr-o f�nt�n�, dup� ci li-o t�iet m�nili ca s� nu aib� cu ci s� s� apuci di marginia f�nt�ni“, a mai spus femeia. Dintre cei r�masi �n viat� am cunoscut-o pe tata Aglaia lu’ F�rc�sanu, care �n momentul tragicului eveniment avea v�rsta de 16 ani. „Nici nu vreau s�-mi mai aduc aminti di vremurili celi. Norocu’ meu o fost c� am plecat din beci �nainti de a da nemt� grenadili. C�n’ o trecut tata pi la noi pi la beci ni-o spus: „Fat� h�i, iesi de-aici, c� treaba nu-i bun�“. Asa c� am is�t s� m-am dus s� str�ng animalili si s� li duc �n z�voi undi sta retras tata. T�t� oamini ascundeau animalili di rus�. Numa’ c� rus� o n�v�lit di pi dealuri s� s-o luat la batai cu nemt�. Atunci am lut-o pintri mini f�r� s� mai t�n sam�. Dumnez�u m-o ajutat s� sc�p“, ne-a povestit cu emotie femeia. De la ea aveam s� mai afl�m cum au fost ucisi si alti s�teni tot de c�tre nemti, acuzati fiind c� i-au ajutat pe rusi. Tata Aglaia ne-a dat si c�teva nume de oameni nevinovati care au fost legati la ochi �ntr-un prund din vatra satului si apoi �mpuscati. Gheorghe si Mihai Florea, Niculai Cerbu si ginerele s�u, Vasile Ginea, unul Pipirigeanu si altul T�nase Florea. C�t priveste pe ciobanii aruncati �n f�nt�n�, femeia �si mai aminteste de cei doi feciori ai lui Tanas� Chiruta. „O fost vremuri cumpliti. Nimini s� nu li mai tr�iasc� vodat�. Numa Dumnez�u ni-o ajiutat“, a ad�ugat Aglaia lu’ F�rc�sanu. Asa avea s� spun� si Ana Vatamanu, care p�streaz� cu sfintenie �nc� icoana pe care cei retrasi �n beciul casei de frica r�zboiului o luaser� cu ei atunci pentru �nchin�ciune. F�cut� zob de explozia grenadelor, cioburile au fost str�nse la s�n de supravietuitori ca mai apoi icoana s� „re�nvie“ prin restaurarea executat� de c�tre un mester din sat. Portretul Maicii Domnului cu fiul s�u �n brate se afl� si ast�zi �n casa Anei Vatamanu. Asadar, peste povestile zguduitoare tr�ite de poienari �n urm� cu 66 de ani se pare c� s-a asternut ast�zi uitarea. Sigur, �ns� nu, peste memoria celor dou� femei cu care am avut ocazia s� discut�m. Ele si �nc� altii care-or mai tr�i constituie istoria vie a acelor vremuri si locuri. Lunca Poienii Largului - crucea drumurilor ce leag� Moldova cu Ardealul.

Articol afisat de 2936 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de das Reich la data 23.08.2010 05:45
de ce trebuie sa pociti scrisul?
frumos subiect si demna de laude cercetarea facuta de ziarist. dar de ce trebuie sa scrie declaratia femeii fonetic? este greu de citit si de urmarit.
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective