O lege pentru evazionisti
EVAZIUNE CU ACTE LEGALE
• guvernantii au încercat sã împiedice, fãrã succes însã, vînzarea societãtilor cu datorii • o ordonantã interzice cesionarea actiunilor unor societãti care au datorii la bugetul de stat • în urmã cu cîtiva ani o mãsurã similarã a functionat doar pentru cîteva luni • politistii spun cã ordonanta poate fi fentatã usor de evazionisti • Vînzarea societãtilor cu datorii la bugetul de stat a fost sport national în România ultimilor 20 de ani. Desi în nenumãrate rînduri, politistii, procurorii, dar si alte persoane cu atributii în combaterea evaziunii fiscale au solicitat legislativului elaborarea unui text de lege care sã interzicã aceste practici, nimeni nu a miscat un deget. Sau dacã au miscat au miscat prost, ambiguu si interpretabil. Asa se face cã în ultimii ani, evazionistii si-au fãcut de cap, iar prejudiciul produs prin astfel de practici ar fi de ordinul miliardelor de euro. Prins în corzi de criza economicã, Guvernul a aruncat pe piatã o ordonantã de urgentã prin care se doreste stoparea acestui fenomen. Din pãcate pentru cetãtenii onesti, plãtitori de taxe si impozite, actul normativ poate fi lejer fentat, printr-o schemã simplã.
Pînã la aparitia OUG 54, smecherii care voiau sã scape de societãtile pe care le detineau cu acte, dar si cu datorii substantiale, scãpau de rãspundere foarte simplu. Si legal. Se cesionau pãrtile sociale unor persoane care nu mai puteau fi trase la rãspundere de statul român. Si în Neamt a existat moda înstrãinãrii societãtilor cãtre persoanele insovabile. Adicã cetãteni sãraci care nu au aveau nici un bun pe numele lor, astfel cã în momentul în care Fiscul ajungea la ei pentru a recupera datoriile constata cã nu mai poate face nimic. Alti evazionisti si-au cesionat actiunile unor indivizi fãrã domiciliu, sau chiar unor persoane fictive. O altã variantã aplicatã era aceea de a înstrãina pãrtile sociale unor persoane din spatiul extracomunitar care dispãreau fãrã urmã, fiind destul de greu de gãsit.
„Mãsura Guvernului nu va stopa în nici un caz vînzarea firmelor cu datorii“
Guvernantii au sperat cã prin aplicarea OUG 54, care a modificat legea societãtilor comerciale, vor stopa acest fenomen al înstrãinãrii societãtilor comerciale cu datorii mari la buget, însã s-au înselat amarnic spun specialistii. Prin OUG 54, Oficiul Registrului Comertului este obligat sã comunice Fiscului orice intentie de vînzare a unei societãti. ÃŽn 30 de zile, finantistii, dar si alti potentiali creditori au posibilitatea de a opri cesionarea actiunilor, adresîndu-se instantei de judecatã. Oricum, cei de la Fisc nu vor da liber la o cesiune de actiuni în cazul în care firma are datorii la bugetul de stat. Iar acest lucru este comunicat Oficiului Registrului Comertului care nu va perfecta documentele „vînzãrii“ societãtii. Bãieti isteti, românii implicati în acest gen de afaceri au gãsit repede scãpãri ale legii. Politistii care au analizat ordonanta spun cã actul legislativ nu va împiedica smecheriile cu firmele înglodate în datorii. „Mãsura Guvernului nu va stopa în nici un caz vînzarea firmelor cu datorii. Deja au apãrut societãti de consultantã care îsi oferã serviciile celor care vor sã se debaraseze de firmele cu datorii. Una dintre metodele uzitate, în conformitate cu OUG 54, este aceea de a accepta noi asociati în societatea cu probleme, unul dintre ei urmînd sã preia si functia de administrator. Ulterior, noii actionari vor cere o mãrire de capital, dupã care actionarii care au fãcut datorii se pot retrage linistiti din actionariat. Si asta, pentru cã Ordonanta Guvernului se referã doar la situatia cedãrii actiunilor cãtre alte persoane si nu si la cea a intrãrii unor noi actionari“, ne-a declarat un ofiter de politie care a dorit sã-si pãstreze anonimatul. De obicei, toatã aceastã afacere este taxatã de „consultanti“ cu un 10% din valoarea datoriilor. O parte bunã a OUG 54 se referã la faptul cã într-un imobil nu-si vor mai putea desfãsura activitatea mai multe societãti comerciale. Sau, mai exact, într-un imobil va putea functiona cîte o firmã pentru fiecare camerã disponibilã.
Barajului 17 sau cum sã tepuiesti statul legal
ÃŽn ultimii ani, cotidianul „Monitorul“ a prezentat zeci de cazuri de administratori ai unor firme cu datorii uriase la buget si care au scãpat de orice responsabilitate dupã ce si-au înstrãinat actiunile. Una dintre cele mai spectaculoase cazuri, taxat cu un frumos NUP de cãtre politisti a fost „Afacerea Barajului 17“. La acest sediu, în orasul Bicaz, redactorii de la „Monitorul“ au identificat nu mai putin de 27 de societãti, majoritatea avînd datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei la stat. Toate firmele au fost aduse din alte judete din tarã, iar înaintea schimbãrii sediului social au cãpãtat si o altã denumire, probabil pentru a li se pierde mai usor urma. Odate ajunse la Bicaz, cele 27 de firme si-au schimbat vechii actionari cu douã societãti de peste granitã. Este vorba de Way Consulting Corporation Limited si Sylmedia Limited - ambele înregistrate în statul Delaware, SUA. Cu alte cuvinte, aceste societãti din strãinãtate au preluat firmele cu datorii la bugetul statului român. Se pare cã artizanul întregii afaceri, de altfel si administrator al celor douã societãti, este un neozeelandez pe nume Ian Taylor, un individ care nu a fãcut altceva decît sã speculeze proasta legislatie din România. Politistii au avut în lucru o anchetã penalã aici, însã solutia a fost aceea de neîncepere a urmãririi penale. Motivul? ÃŽn România anului 2009 nu era interzis sã cesionezi actiunile unei societãti cu datorii. ÃŽn aceste conditii, pãgubit din toatã afacerea a iesit statul, iar de cîstigat au cîstigat evazionistii. Recent, „Monitorul“ a prezentat un caz similar, de aceastã datã înregistrat în Dumbrava Rosie, pe strada Dudului 16A. Aici sînt înregistrate 7 societãti comerciale, majoritatea schimbîndu-si sediul dar si actionarii. Asupra unor firme planeazã suspiciunea cã ar fi adus prejudicii de miliarde de lei bugetului de stat. Ancheta se aflã în lucru la Serviciul de Investigare a Fraudelor Neamt.
Cine are interes sã tepuiascã statul?
Multi s-au întrebat, pe bunã dreptate, de ce statul nu ia mãsuri pentru a stopa astfel de practici. Unul dintre rãspunsuri ar fi acela cã evazionistii au strînse legãturi în lumea politicã. Ba, mai mult decît atît, presa a relatat chiar cazurile unor „nume grele“ din tarã ce au apelat la acest tertip pentru a scãpa de datoriile pe care le datorau statului. Cã existã interese uriase la mijloc o demonstreazã o tentativã esuatã din anul 2002 de a interzice cesionarea actiunilor societãtilor datornice. ÃŽn acel an, parlamentarii au adoptat un act legislativ în acest sens, însã el nu a rezistat nici un an. Articolul 30 din Legea 414 din 26/06/2002, stipula clar: „(1) Cesionarea sau înstrãinarea sub orice altã formã a actiunilor ori a pãrtilor sociale ale societãtilor comerciale, precum si transferul patrimoniului unei entitãti apartinînd unei persoane nerezidente se pot face numai dupã achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie situatiile în care urmeazã sã se preia obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administratiei de stat, document din care sã rezulte obligativitatea achitãrii acestor datorii, precum si tranzactiile efectuate pe piata de capital. (2) Oficiul Registrului Comertului este obligat ca la operarea oricãrei modificãri de natura celei prevãzute la alin. (1) sã solicite dovada eliberatã de organele fiscale teritoriale, din care sã rezulte plata obligatiilor fiscale, sau protocolul încheiat cu organele administratiei de stat, în cazul în care se preiau aceste obligatii fiscale. (3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune pentru administratorul societãtii sau reprezentantul legal, dupã caz, precum si pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii penale“. Din nefericire pentru plãtitorul de rînd, legea a fost abrogatã la sfîrsitul anului 2003, moment în care România a devenit din nou un rai al evazionistilor.
|
Autentificare
