SCANDAL PENIBIL

Pe marginea proiectului din parcul central

• Grigore Filimon, fost arhitect sef al judetului, explicĂŁ pentru cititorii Monitorului cum i-a venit ĂŽn 2003 ideea unei cafenele pe esplanada Curtii Domnesti • acesta spune cĂŁ ĂŽntreaga zonĂŁ urma sĂŁ fie schimbatĂŁ la fatĂŁ cu o primĂŁrie nouĂŁ, piatetĂŁ pentru concerte si o prismĂŁ din sticlĂŁ inspiratĂŁ dupĂŁ modelul unei cafenele japoneze • initial trebuia construitĂŁ ĂŽn spatele teatrului, dar Ministerul Culturii n-a fost de acord si a ajuns sub esplanadĂŁ • „Tot scandalul acesta care s-a iscat mi se pare penibil; nu vreau tevaturĂŁ, dar pot sĂŁ sustin cu argumente cĂŁ e nevoie de asa ceva“, spune Grigore Filimon •

Grigore Filimon e arhitect de peste jumĂŁtate de veac, din care o bunĂŁ bucatĂŁ a fost arhitect sef al judetului. Cunoaste Piatra Neamt de la primele blocuri ridicate pĂŽnĂŁ la cele mai recente investitii imobiliare. Ce nu stie multĂŁ lume este cĂŁ ideea care a suscitat atĂŽtea patimi ĂŽn ultima vreme - ridicarea unei cafenele ĂŽn parcul Tineretului - ĂŽi apartine. El a cunoscut zona pe cĂŽnd era copil, cĂŽnd parcul era de fapt o salĂŁ folositĂŁ drept cinematograf si arenĂŁ pentru galele de box. A cunoscut-o si mai tĂŽrziu cĂŽnd, arhitect fiind, un prim-secretar de partid a bĂŁtut cu palma ĂŽn masĂŁ cĂŁ vrea sĂŁ radĂŁ spatiile verzi ca sĂŁ ridice Judeteana de partid. Si a cunoscut-o si ĂŽn 2003, cĂŽnd a apĂŁrut prima datĂŁ ideea reamenajĂŁrii Curtii Domnesti. Era arhitect sef al judetului si tot ce se fĂŁcea trecea pe la el. I s-a cerut ajutorul ĂŽntr-o problemĂŁ ridicatĂŁ de Dumitru Chitimus, parohul bisericii lui Stefan cel Mare. „Grup sanitar pentru enoriasi. Nu era chiar deplasatĂŁ solicitarea. Am legat-o cu faptul cĂŁ nici cei care se plimbau prin parc sau vizitau muzeele nu aveau unde se duce. Trebuia un grup sanitar. E zonĂŁ publicĂŁ si nu are. De aici a pornit totul. Cum nu puteam face ĂŽn zona turisticĂŁ un WC public si sĂŁ-l intitulĂŁm pur si simplu asa, trebuia sĂŁ-i punem ceva deasupra. O cafenea! Din sticlĂŁ. Pentru cĂŁ ĂŽn arhitecturĂŁ s-a renuntat la copierea monumentului vechi atunci cĂŽnd au loc interventii pe el. Asta se cheamĂŁ pastisĂŁ. Nu se mai poartĂŁ copierea arhitecturii vechi, acum se merge pe foarte multĂŁ sticlĂŁ“, spune Grigore Filimon. Si dĂŁ exemplul catedralei SfĂŽntul Stefan, din Viena, ĂŽn fata cĂŁreia s-a ridicat o constructie nouĂŁ, modernĂŁ, numai sticlĂŁ si aluminiu. Se pare cĂŁ argumentele arhitecturale sĂŽnt douĂŁ: peretele de sticlĂŁ permite admirarea monumentului ĂŽn voia cea bunĂŁ, iar jocul de lumini proiecteazĂŁ umbra istoricĂŁ peste clĂŁdirea modernĂŁ. Asta s-a vrut si la Piatra Neamt, ĂŽn zona drumului de strajĂŁ. „Asa-i spun eu, pentru cĂŁ acolo stĂŁteau strĂŁjerii cu archebuzele. Am fost dezamĂŁgit cĂŽnd s-au amplasat acolo chioscurile similare celor de la Lacu Rosu sau a celor care vĂŽnd cĂŽrnati ĂŽn piatĂŁ la tĂŽrguri. Acolo se duc boschetarii sĂŁ bea tuicĂŁ fiartĂŁ, iar copiii sĂŽnt momiti cu tot felul de prostii. Eu imaginasem o cafenea care sĂŁ asigure transparenta, sĂŁ poti citi zidul de sprijin de sub esplanadĂŁ si care sĂŁ aibĂŁ si grup sanitar la subsol“, spune arhitectul.

SticlĂŁ a la Cafe Ingot

În Kitakyushu, Japonia, spre sfĂŽrsitul anilor ‘70, a apĂŁrut Cafe Ingot, prismĂŁ 100% din sticlĂŁ, cu mobilier din sticlĂŁ si oglinzi anume dispuse ĂŽncĂŽt sĂŁ creze impresia de spatiu infinit. Inspirat de japonezi, Grigore Filimon a creat proiectul ĂŽn 2004 si s-a dus cu el la Gheorghe Stefan. „MĂŁ simt vinovat, cĂŁ eu i-am bĂŁgat sub nas si el a achiesat, a fĂŁcut concurs de proiecte. Era o prismĂŁ din sticlĂŁ, 25x6 m, de-a lungul drumului de strajĂŁ. Initial am vrut-o ĂŽn spatele Teatrului Tineretului, pe esplanada de acolo, dar Ministerul Culturii nu a fost de acord. Am mutat proiectul pe drumul de strajĂŁ si mi-a recomandat numai sĂŁ nu-l lipesc de zid, ca sĂŁ poatĂŁ fi admiratĂŁ structura de piatrĂŁ. Si urma sĂŁ vinĂŁ exact unde sĂŽnt acum chioscurile. Aici m-am oprit eu, n-am mai continuat pentru cĂŁ au intervenit lupii tineri, arhitectii, iar proiectul a fost unul mare, pe toatĂŁ Curtea DomneascĂŁ. Dar asta i-am dat eu lui Gheorghe Stefan si, din cĂŽte stiu, a rĂŁmas cu ideea mea, pe amplasamentul meu. Mi s-a pĂŁrut util sĂŁ avem o asemenea investitie. Tot scandalul acesta care s-a iscat mi se pare penibil. Nu vreau tevaturĂŁ, dar pot sĂŁ sustin cu argumente cĂŁ e nevoie de asa ceva“, mai spune arhitectul Filimon.
Restaurarea Curtii Domnesti, proiect pentru care PrimĂŁria Piatra Neamt a obtinut si vreo 50 de milioane de lei de la UE, a fost gĂŽnditĂŁ initial tot de Grigore Filimon, apoi preluatĂŁ de generatia tĂŽnĂŁrĂŁ de arhitecti pietreni si dezvoltatĂŁ ĂŽn forma ĂŽn care se va aplica. Filimon voia sĂŁ facĂŁ o piatĂŁ pe modelul celor din Spania sau Italia, care sĂŁ fie folositĂŁ pentru ĂŽntĂŽlniri publice, pentru spectacole, concerte etc. A fĂŁcut proiect, a schimbat tot, ĂŽn afara bisericii si Turnului voievodal. „Ministerul Culturii a fost de acord cu totul, ne-a impus doar sĂŁ folosim piatrĂŁ naturalĂŁ. Asta se ĂŽntĂŽmpla pe vremea lui Rotaru. CĂŽnd a venit Stefan, i-a plĂŁcut ideea si a continuat sĂŁ investeascĂŁ. Atunci i-am propus si sĂŁ facem primĂŁrie nouĂŁ ĂŽn zona istoricĂŁ. ClĂŁdirea ĂŽn care era si mai e si acum n-a fost niciodatĂŁ pentru primĂŁrie. A fost institut de proiectare, acolo am ĂŽnceput eu cariera. ClĂŁdirea nu zice nimic, nu e cum ar trebui sĂŁ fie o primĂŁrie. I-am prezentat si o solutie, i-a plĂŁcut, a cumpĂŁrat sediul fostei ITA si iarĂŁsi nu m-am ales cu nimic, cĂŁ a fĂŁcut concurs de proiecte si au cĂŽstigat lupii tineri. Ei au venit cu variante mai mult decĂŽt mi-am permis eu. Cu pasaj subteran, cu tot ce se doreste. Eu am o retinere apropo de acest pasaj, cĂŁ sĂŽnt izvoarele care vin de pe Cozla. Cred cĂŁ va fi o zonĂŁ de adunat apa, dar nu comentez. PĂŽnza freaticĂŁ e foarte sus la noi“, a ĂŽncheiat arhitectul Grigore Filimon.