 Bistrita si-a arãtat din nou „coltii“
• 12 persoane au fost evacuate, dupã ce barãcile le-au fost înconjurate de ape • mai multe gospodãrii au fost inundate • autoritãtile „contraatacã“ cu teorii si comunicate încurajatoare • Oamenii din Poiana Teiului se aflã din nou în alertã. Debitul mare al apei Bistritei si ghetarii adunati în aval de podul Zahorna, mai cu seamã în punctul Capul Poienii, le pun mari probleme. Sîmbãtã apa s-a revãrsat cu repeziciune în satul Topoliceni, inundînd 7 gospodãrii si platforma tehnologicã a Antreprizei de Constructii Hidrotehnice (ACH), determinînd evacuarea a 12 persoane, ale cãror barãci fuseserã înconjurate de ape. Acelasi debit crescut a produs tot în aceeasi zi infiltratii, determinînd inundarea a 4 gospodãrii situate pe malul stîng al Bistritei în satul Poiana Teiului. „Azi-dimineatã am trecut cu bicicleta pe drumul din interiorul santierului si pe la amiazã totul a fost inundat“, avea sã ne spunã Ermil Geanã, paznicul ACH. Nu departe de intrarea pe platforma santierului se aflau alti cetãteni, ce-si „plîngeau“ necazul, încercînd sã gãseascã vinovatul. Printre acestia si Ionel Ricea a cãrei frumoasã gospodãrie era deja cuprinsã de ape. Aflînd cã sîntem de la presã oamenii ne-au prezentat un dosar în care se aflau mai multe hîrtii, printre care o adresã semnatã de cãtre cetãtenii satului Topoliceni trimisã de mai multã vreme la factorii de decizie ai judetului, prin care cereau ca pe timpul iernii cota lacului de acumulare sã fie scãzutã, considerînd ei cã astfel ar fi rezolvatã problema. Unii dintre cei inundati din satul Poiana Teiului încercau la rîndu-le sã-si urce în podul casei sau a grajdului niscai bunuri ce mai salvaserã din beciurile pline de apã,. ÃŽn zonele afectate, ori în pericol de a fi inundate, se aflau sîmbãtã prefectul de Neamt, Mihai Archip, Ion Pãvãleanu, seful Apelor si colonelul Ioan Niticã, seful ISU Neamt. Discutau si încercau gãsirea de solutii pentru limitarea pe cît posibil a eventualelor pierderi ce va sã fie înregistrate de gospodarii amenintati de ape. De cum observau cã în zonã se aflã factorii decidenti ai judetului, oamenii locului le dãdeau ocol în speranta vreunei vesti bune, ori a unor vorbe de îmbãrbãtare. „De ce nu se pune trotil sã se arunce în aer toti ghetarii ãstia? Ce-i atît de greu? Cã ne-am sãturat sã tot stãm cu frica-n sîn iarnã de iarnã“, a spus Ioachim Geangalãu, a cãrui gospodãrie prinsese deja apã. Dar cîte nu spune omul la necaz? Rãspunsurile din partea oficialilor erau ascultate cu atentie maximã si credem noi si cu oarece întelepciune. Pentru cã, asa cum avea sã ne declare si nouã prefectul, rezolvarea nu-i de ici-colea. „Trebuie bani multi, eforturi mari si nu se stie dacã meritã. ÃŽn primãvarã urmeazã sã ne apucãm de unele lucrãri pentru înlãturarea riscurilor de inundatii în zonã. Problema malului stîng al Bistritei, unde sînt înconjurate de ape acum 4 gospodãrii, nu stim dacã meritã costurile mari ale unei investitii. Poate mai simplã ar fi mutarea gospodãriilor“, a spus prefectul.
Teorii
ÃŽntrebat despre teoria lansatã de cãtre poienari privind eliminarea fenomenului formãrii aglomerãrilor de gheatã si determinarea de inundatii în amonte de Poiana Teiului, în conditiile scãderii cotei apei în lac, prefectul Archip a spus printre altele: „Am ascultat mai multe teorii legate de acest zãpor, avînd nu de mult o discutie chiar cu un hidrolog pe aceastã temã. Pãrerile sînt împãrtite. Nu s-a creat deocamdatã o pãrere acceptatã unanim. ÃŽn prezent ne tinem de niste planuri de uzinare si cei de la Hidroelectrica sînt în grafic. Numai cã avem de-a face cu un fenomen greu de controlat si gestionat, iar noi avem în primul rînd în vedere sã protejãm populatia si bunurile acesteia. Si asa cum afirmam, o datã cu lucrãrile pe care le vom efectua în zonã, din primãvarã încolo, sã eliminãm cît mai mult riscul inundatiilor în viitor“. Si totusi, si-n aceastã iarnã poienarii n-au fost scutiti de problema zãporului, a ghetarilor si a revãrsarii de ape prin unele locuri cu grad avansat de risc. Nãdejdea cea mare se afla însã tot la „mama naturã“, cea care prin temperatura moderatã si eliminarea de precipitatii, poate pune la adãpost pe oamenii locului si gospodãriile acestora.
Comunicate încurajatoare
Ieri, duminicã, comunicatul de presã emis de Comitetul Judetean Neamt pentru Situatii de Urgentã, prezenta în acest sens o situatie încurajatoare. „Temperatura la statia hidrometricã Frumosu, la ora 4,30 era de minus un grad. Din amonte de Poiana Teiului nu curge zai“. De altfel, din discutia purtatã sîmbãtã la fata locului cu colonelul Ioan Niticã, am retinut acelasi lucru. „Din fericire, vremea actioneazã în sensul unei rezolvãri naturale, asta, dacã se va mentine în coordonatele, cîteva grade plus, ziua si o scãdere la minus 1-2 grade, noaptea“. Cît priveste podul de gheatã de pe Bistrita, acesta a început sã cedeze fãcînd loc apei prin aparitia tot pe cale naturalã a unui canal, începînd din zona podului Sãvinesti, numai în cîteva ore fãcîndu-si cale pe distanta de 600 de metri. Spre seara aceleasi zile, în zona Cotul Fagului au mai fost detonate prin explozii încã vreo cîteva sute de metri de pod de gheatã, pentru continuarea senalului. „Fenomenul de zãpor de pe rîul Bistrita, dincolo de caracteristicile sale generale, oferã manifestãri deosebite de la an la an. Acum, cauza a fost debitul mare, fatã de ce stiam noi pe timp de iarnã. O datã cu aceasta a crescut presiunea apei si gheata a fost ridicatã. Apa neavînd loc de scurgere a luat-o spre maluri, iar acolo unde a gãsit loc a inundat zona“, a afirmat seful ISU Neamt. ÃŽncurajãri aveam sã primim si de la inginerul Ion Pãvãleanu, seful DGA Neamt. „Situatia nu este îngrijorãtoare deocamdatã, dar atîta timp cît se aflã ghetarii în albie creazã probleme de alarmare. Debitul de 40 de m/sec si temperatura ceva mai ridicatã, plus 4-5 grade, au condus la unele probleme“, a declarat seful Apelor.
|
Autentificare
