PIETREANCÃ ÎN IADUL JAPONEZ

• Cristina Adriana CiochinĂŁ Yashima trĂŁieste de 11 ani ĂŽn Yokohama, acolo unde si-a ĂŽntemeiat o familie • ultimul cutremur din Japonia i-a dat emotii mari, desi a mai simtit mii de seisme, dar niciunul atĂŽt de puternic • tĂŽnĂŁra se teme pentru familia sa de radiatiile care ar putea exista ĂŽn atmosferĂŁ • cĂŽnd a auzit despre acest risc, i-a fugit gĂŽndul la linistea de-acasĂŁ, de la Piatra Neamt • sustine cĂŁ de vinerea trecutĂŁ simte continuu cĂŁ i se clatinĂŁ corpul, chiar dacĂŁ nu e cutremur •

Nenorocirile care se petrec ĂŽn cele mai ĂŽndepĂŁrtate colturi ale lumii sĂŽnt trĂŁite mai puternic de cĂŁtre unii dintre români si asta pentru cĂŁ parte din familie e dusĂŁ ĂŽn cele patru zĂŁri, la distante de mii de kilometri, acolo unde fiecare a crezut de cuviintĂŁ cĂŁ-i este dat sĂŁ trĂŁiascĂŁ si si-a gĂŁsit un rost pe lume. În vreme ce milioane de români au aflat si s-au cutremurat vĂŁzĂŽnd dezastrul de pe tĂŁrĂŽm nipon, unii stau cu sufletul la gurĂŁ sĂŁ audĂŁ ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ ĂŽn Japonia pentru cĂŁ au acolo copii si nepoti. Este si cazul familiei CiochinĂŁ din Piatra Neamt, care de aproape 11 ani are una dintre fiice, Cristina Adriana, ĂŽn Yokohama, Japonia. Acum ĂŽn orasul de sub Pietricica se aflĂŁ doar sora acesteia, Loredana cu sotul si fiul, pĂŁrintii fiind plecati ĂŽn Italia. De cĂŽnd trĂŁieste ĂŽn Yokohama, Cristina Adriana, cunoscutĂŁ apropiatilor de Adina, a prins mii de cutremure, unele mai puternice decĂŽt altele, dar niciunul precum cel de vineri, 11 martie, de magnitudine 8,9, urmat de un tsunami care a provocat pagube mai mari decĂŽt seismul. Adina era acasĂŁ, cu sotul si fiul de doi ani, bĂŁiatul de 8 ani fiind la scoalĂŁ. Cutremurul a ĂŽnceput ĂŽn timp ce ĂŽncerca sĂŁ ĂŽsi adoarmĂŁ copilul. „Eram ĂŽn pat cu Luis, cĂŽnd am simtit cĂŁ ĂŽncepem sĂŁ ne clĂŁtinĂŁm. Am considerat cĂŁ e un cutremur de micĂŁ intensitate, frecvent pe aici. Asteptam sĂŁ se opreascĂŁ dar am ĂŽnceput sĂŁ ne clĂŁtinĂŁm si mai tare. Asa, ĂŽntetit, a durat vreo douĂŁ minute. Sotul meu, desi e japonez si e pregĂŁtit pentru astfel de situatii de mic copil, are oroare de cutremure. Am ĂŽncercat ĂŽn zadar sĂŁ ĂŽl linistesc. Noi stĂŁm la etajul zece, ĂŽntr-un imobil cu 11 nivele. Pentru cĂŁ zdruncinĂŁtura era tot mai puternicĂŁ si o simteam foarte tare, ne-am refugiat ĂŽn toaletĂŁ, asta fiind o ĂŽncĂŁpere de unul pe doi metri pĂŁtrati, ĂŽn care existĂŁ doar vasul de WC. Acolo se spune cĂŁ e cel mai sigur loc din casĂŁ pentru cĂŁ e strĂŽmt si nu are ce sĂŁ cadĂŁ pe tine. Am stat acolo pĂŽnĂŁ am simtit cĂŁ lucrurile se aseazĂŁ si apoi ne-am dus ĂŽn living, unde era televizorul cĂŁzut pe jos, niste vaze rĂŁsturnate, reviste si ziare ĂŽmprĂŁstiate. Pe moment nu mi-am dat seama de gravitatea situatiei, desi sotul, prĂŁpĂŁstios din fire, era foarte panicat. Cred cĂŁ ĂŽn cazul meu a fost si o dozĂŁ de inconstientĂŁ care m-a ajutat sĂŁ depĂŁsesc momentul... Am pus televizorul la loc si am vĂŁzut cĂŁ era ora 14.46 si Luka, fiul mai mare, nu venise de la scoalĂŁ, desi cam trebuia sĂŁ ajungĂŁ. Dar nu m-a speriat, fiindcĂŁ stiindu-l cu ĂŽnvĂŁtĂŁtorul am zis cĂŁ e mai ĂŽn sigurantĂŁ cu el, care stie cum trebuie procedat ĂŽn astfel de situatii, decĂŽt cu mine. Am lĂŁsat copilul mic cu tatĂŁl si m-am dus dupĂŁ cel mare. Nu mergea liftul, asa cĂŁ am coborĂŽt zece etaje si m-am ĂŽndreptat spre locul unde trebuia sĂŁ ajungĂŁ copilul“, a povestit Adina Yashima.

„Vedeam grupul cum mergea pe stradĂŁ - toti copiii aliniati, cu pernele pe cap, pentru protectie“

Preventia la japonezi se bucurĂŁ de mare atentie, populatia fiind pregĂŁtitĂŁ pentru a face fatĂŁ cutremurelor ĂŽncĂŁ din primii ani de viatĂŁ. Copiii aflĂŁ cum trebuie sĂŁ procedeze de la grĂŁdinitĂŁ si fiecare are la ĂŽndemĂŽnĂŁ, ĂŽn sĂŁlile de clasĂŁ, o pernutĂŁ cu care ĂŽsi acoperĂŁ crestetul ĂŽn caz de necesitate. „La scoalĂŁ, elevii tocmai se pregĂŁteau de plecare, fiind la sfĂŽrsitul orelor. Îsi fĂŁcuserĂŁ bagajele
si ascultau ce le spunea ĂŽnvĂŁtĂŁtorul despre temele pentru week-end, cĂŽnd a ĂŽnceput cutremurul. Au intrat toti sub bĂŁnci, si-au pus pernele «bousai zukin» pe cap si au stat asa vreo zece minute. «Bousai zukin» sĂŽnt niste perne pe care si le pun pe cap ĂŽn timpul cutremurelor, ca sĂŁ nu fie accidentati. Copiii sĂŽnt pregĂŁtiti de la cresĂŁ, de la grĂŁdinitĂŁ, sĂŁ adopte astfel de comportamente. În fiecare an, ĂŽn septembrie, ĂŽn Japonia se fac antrenamente si de aceia ei sĂŽnt atĂŽt de calmi ĂŽn timpul cutremurelor. DupĂŁ cele zece minute de stat sub bancĂŁ, ĂŽnvĂŁtĂŁtorii si-au luat copiii si i-au dus pe fiecare ĂŽn parte pĂŽnĂŁ acasĂŁ. Luka a ajuns cu vreo 40-45 de minute ĂŽntĂŽrziere. Vedeam grupul cum mergea pe stradĂŁ - toti copiii aliniati, cu pernele pe cap, pentru protectie. La un moment dat am simtit cum din nou pĂŁmĂŽntul se clĂŁtina, dar nu am realizat cĂŽt de tare, desi nu prea puteam sĂŁ ĂŽmi tin echilibrul. M-am uitat la un stĂŽlp si am vĂŁzut ce mult se unduia... Am ajuns acasĂŁ cu copilul si ĂŽi spuneam sotului cĂŁ nu e cazul sĂŁ fie atĂŽt de panicat, desi cutremurul pe care tocmai ĂŽl trecusem ĂŽn stradĂŁ fusese de sase grade magnitudine, dar eu nu stiam la acel moment asta“, rememoreazĂŁ interlocutoarea noastrĂŁ.

Cutremur ĂŽn timpul convorbirii cu reporterul de la Monitorul

Alina avea sĂŁ ne mai spunĂŁ cĂŁ apoi s-a uitat la televizor si s-a ĂŽngrozit afĂŽnd de dimensiunea catastrofei, fiind bucuroasĂŁ totusi cĂŁ nenorocirea a fost ĂŽntr-o zi ĂŽn care Kazu, sotul, era liber. Altfel, mĂŁcar o zi si o noapte nu l-ar fi vĂŁzut, pentru cĂŁ trenurile s-au blocat. Distanta pĂŽnĂŁ la serviciul niponului e cam de douĂŁ ore de mers cu trenul si metroul. „VĂŁzĂŽnd relatĂŁrile de la televizor, am trimis imediat un sms mamei, ĂŽn Italia, convinsĂŁ fiind cĂŁ stĂŁ cu sufletul la gurĂŁ. Nu functiona nici un mobil si atunci am apelat la facebook. MĂŁ bucur cĂŁ nu am pe nimeni aproape de epicentru, ĂŽn Sendai. Noi sĂŽntem cam la 300-350 de km distantĂŁ. În noaptea ce a urmat n-am mai dormit. Am tinut legĂŁtura cu familia si cu prietenii prin intermediul internetului. Pe la ora 5 am atipit putin si la 6 am primit mesaj pe mobil cĂŁ mai urmeazĂŁ douĂŁ cutremure. Desigur, pĂŽnĂŁ sĂŁ atipesc au mai fost replici, dar nu de intensitate mare. SĂŽnt ĂŽnscrisĂŁ ĂŽn bazele de date de la centrul de cutremure si populatia primeste sms-uri cĂŽnd stiu ei cĂŁ se apropie un cutremur“, a mai spus Adina. Si cĂŽnd povestea despre trĂŁirile din dupĂŁ-amiaza zilei de vineri, s-a oprit din relatare pentru cĂŁ tocmai trĂŁia pe viu un alt cutremur. La cĂŽteva zeci de minute agentiile de stiri aveau sĂŁ anunte cĂŁ ĂŽn nord-estul Japoniei a mai fost un cutremur, de 6 pe scara Richter. Pietreanca n-a avut nevoie de pauzĂŁ pentru a-si reveni, pentru cĂŁ replica a fost usor de depĂŁsit pentru ea. Asa cĂŁ si-a continuat povestirea: „Cred cĂŁ au fost vreo 300 de replici pĂŽnĂŁ acum, dar de cĂŽteva ceasuri s-au mai potolit, e cam unul pe orĂŁ! Am constatat cĂŁ nu mai reusesc sĂŁ controlez situatia, nu mai stiu sigur cĂŽnd e cutremur si cĂŽnd nu. Trebuie sĂŁ mĂŁ uit la lustrĂŁ sĂŁ vĂŁd dacĂŁ se clĂŁtinĂŁ sau mi se pare. De la atĂŽtea replici corpul meu parcĂŁ nu ĂŽmi mai asigurĂŁ echilibrul. Uneori am senzatia cĂŁ e cutremur continuu. Si la etajul zece ne balansĂŁm bine!“.

Ar vrea si n-ar vrea acasĂŁ

În timpul aceleiasi discutii, o prietenĂŁ i-a trimis un mesaj prin care o anunta despre disparitia unei conationale, ĂŽmpreunĂŁ cu sotul si cei doi copii, ĂŽntreaga familie fiind luatĂŁ de tsunami: „Sper cĂŁ vestea despre Camelia Nakazaki, care locuia ĂŽn Ninohe city, Joboji, sĂŁ nu se confirme. N-o cunosc pe doamnĂŁ, dar sper sĂŁ nu fie adevĂŁrat. Noi sĂŽntem 70-80 de români care ne adunĂŁm pe lĂŽngĂŁ biserica româneascĂŁ din Tokyo. Ultima datĂŁ ne-am vĂŁzut la CrĂŁciun, cĂŽnd preotul ortodox a vrut sĂŁ ne reuneascĂŁ. TrĂŁim ĂŽn Tokyo si ĂŽn ĂŽmprejurimi“. ÎntĂŽlnirile cu conationalii ĂŽi tin treazĂŁ legĂŁtura cu tara natalĂŁ. Si e multumitĂŁ cu atĂŽt. Nu-si doreste sĂŁ revinĂŁ acasĂŁ, cu toate cĂŁ sotul sĂŁu ar fi ĂŽncĂŽntat sĂŁ trĂŁiascĂŁ printre români. „Nu regret cĂŁ ĂŽmi duc viata aici, cu toate cutremurele si adaptarea destul de grea pe care a trebuit sĂŁ o fac. În timpul cutremurului de vineri nu mi-am dat seama de intensitatea lui si n-am avut timp sĂŁ mĂŁ gĂŽndesc cĂŁ ĂŽn România nu as fi trĂŁit unul atĂŽt de puternic. M-am sperit cĂŽnd am vĂŁzut imaginile la televizor si parcĂŁ mi-a fugit mintea atunci spre tara natalĂŁ. Dar acum mi-am revenit cĂŽt de cĂŽt. MĂŁ ĂŽngrijoreazĂŁ ĂŽnsĂŁ radiatiile. Sper sĂŁ nu avem probleme de sĂŁnĂŁtate de pe urma lor si sĂŁ nu urmeze explozii care sĂŁ nenoroceascĂŁ lumea. Am foarte multi prieteni japonezi“, afirmĂŁ pietreanca. Spre bucuria Adinei, duminicĂŁ dimineatĂŁ, raportat la ora României, a primit un nou mesaj, prin care era anuntatĂŁ cĂŁ familia Cameliei Nakazaki a fost gĂŁsitĂŁ si niciunul dintre membrii ei nu a fost rĂŁnit. În tarĂŁ, sora Loredana stĂŁ cu celularul lĂŽngĂŁ ea, pentru a primi mesaje pe messenger cĂŽt de des cu putintĂŁ de la sora aflatĂŁ la mii de kilometri depĂŁrtare, ĂŽntr-o zonĂŁ supusĂŁ celor mai puternice seisme ĂŽnregistrate vreodatĂŁ ĂŽn lume.

Japonia, vineri, 11 martie

Vineri, ĂŽn zona de nord-est a Japoniei s-a produs unul dintre cele mai puternice seisme, de 8,9 pe scara Richter. Sute de alte replici au mai avut loc ĂŽn zilele urmĂŁtoare, dar cele mai mari pagube au fost produse de tsunamiul care a fĂŁcut ca numĂŁrul victimelor sĂŁ se apropie, spun unele ziare din Tokyo, de 2.000. Alte circa 3.000 de persoane au fost salvate dupĂŁ dezastrul fĂŁrĂŁ precedent, 10.000 de oameni sĂŽnt dati dispĂŁruti si circa 300.000 au fost evaluati din zona apropiatĂŁ centralei nucleare Fukushima 1, unde s-a produs o explozie, si din apropiere de Fukushima II, unde se ĂŽnregistreazĂŁ probleme la sistemele de rĂŁcire.