Dezastrul de la BAC a fost adus de „Liceenizarea“ fortatã
• obligarea tuturor absolventilor de gimnaziu de a urma cursuri liceale se dovedeste a fi o mãsurã proastã • dovada cea mai pertinentã este rezultatatul de BAC, unde elevii de la colegiile tehnice „au dat cu bîta în baltã“ • specialistii sustin cã se impune un Bacalaureat diferentiat sau reintroducerea scolilor profesionale n
„Liceenizarea“ fortatã a tuturor absolventilor de gimnaziu, de cîtiva ani încoace, se dovedeste a fi o mãsurã nu dintre cele mai bune pentru viitorul tinerilor si al educatiei românesti. Se vede foarte bine asta din rezultatele ultimului examen de bacalaureat, în judetul Neamt procentul de promovabilitate fiind de 44,5%. Problema meritã analizatã mãcar din trei perspective: cine sînt picatii si cine sînt admistii si dacã se poate gãsi un vinovat în tot acest context deloc confortabil pentru elevi, pãrintii lor, pentru dascãli, pentru sefii învãtãmîntului românesc. Dacã analizãm procentul picatilor, 55,5%, acesta coincide cu procentul absolventilor de la grupurile scolare si colegiile tehnice, care de cîtiva ani, de cînd au fost desfiintate scolile de arte si meserii - generatia tînãrã a fostelor scoli profesionale - au înglobat absolventii de gimnaziu care au intrat vrînd-nevrînd în rîndul liceenilor, chiar dacã media de admitere nu le permitea acest lucru. Si o sã vedeti cã, în acest an, o sã se intre la liceu si cu media 2 sau 3. Vorbim de copii ale cãror capacitãti intelectuale chiar nu pot rãspunde solicitãrilor din liceele teoretice, dar care au fost nevoiti sã frecventeze aceste unitãti de învãtãmînt. Si pentru cã în România învãtãmîntul obligatoriu a fost pînã la clasa a X-a inclusiv, absolventii de gimnaziu cu medii de multe ori sub cinci, pînã spre unu, erau poftiti în licee, iar profesorii nevoiti sã îi promoveze, chiar dacã nu meritau sã treacã dintr-un an scolar în altul. Asa au ajuns sã dea de un examen al maturitãtii care în aceastã varã a fost destul de greu, dar nu imposibil pentru absolventii liceelor de elitã sau a celor care au avut altã „materie primã“ la studiu. Sistemul video introdus în sãlile de examen avea sã arate diferenta între cei care pot si cei care nu pot. Iar BAC-ul de toamnã va da unora, care au capacitãti intelectuale dar au mizat pe traditionalele fraude, sansa sã promoveze examenul. Dacã nu, vor face asta la anul, pentru cã le este permisã participarea la sesiunile viitoare. Reusitii la BAC au iesit din examen cu fruntea sus, chiar dacã ar fi sperat la medii mai mari, dar fiind totusi subiecte de o complexitate mult peste medie, e cazul sã fie bucurosi cã au scãpat de o grijã majorã. Subiectele date la cele trei probe scrise (cele trei probe orale au fost trecute de cãtre toti candidatii fie si prin simpla prezentã în fata comisiilor) au fost analizate si comentate de cãtre dascãli, care au ajuns la aceeasi concluzie: ele se pretau absolventilor de licee teoretice si nu celor tehnice. „Multi dintre candidati au preferat sã dea tezã la biologie în loc de fizicã. Doar cã în grupuri scolare si în colegii tehnice, biologia se studiazã în clasele a IX-a si a X-a si materia s-a uitat pînã la sfîrsitul liceului. Subiectele se potriveau liceelor în care se studiazã biologie în toti anii si nu este o disciplinã doar pentru doi ani. Este motivul pentru care s-au obtinut medii mici de cãtre candidati“, a spus un profesor de biologie.
Ce spun specialistii
La românã, pãrerile sînt împãrtite, dascãlii profesorii sustinînd cã fiind vorba de limba oficialã, copiii ar trebui sã demonstreze cã detin suficiente cunostinte si cã indiferent de nivelul de studiu, tezã cu notã de trecere era firesc sã facã toti candidatii. Numai cã note foarte bune au fost primite tot de absolventii liceelor cu staif. O vinã li s-a gãsit si dascãlilor, care n-au reusit sã arate roadele muncii lor. Se poate vorbi de un complex de factori care a atras aceastã slabã prestatie a candidatilor la BAC-ul de varã. Expertii în educatie propun un examen de maturitate divizat, conform nivelului real din licee, precum si reînfiintarea scolilor profesionale. Adevãrul este cã scolile de arte si meserii transformate peste noapte în licee nu pot tine pasul cu liceele bune. Pentru ele ar trebui conceput un alt sistem de evaluare. „Bacalaureatul ar trebui sã fie o chestiune de merit, nu de obisnuintã, iar elevii care au o inteligentã de naturã practicã ar trebui sã fie îndrumati cãtre scoli în care sã deprindã o meserie“. Aceasta este premisa de la care pornesc specialistii. Acelasi lucru se poate spune despre absolventii de licee vocationale (sport, pedagogic, arte), care sînt siliti sã învete la materii „de umpluturã“, pentru a putea accede în carierã. „Odatã cu desfiintarea scolilor profesionale si a celor de arte si meserii, elevii s-au trezit cã fac parte dintr-un sistem pentru care nu aveau chemare. De unde si rezultatele proaste la BAC înregistrate de colegiile tehnice. Rezultatele acestui examen sînt efectele unui sistem educational depãsit, reprezintã gradul de însusire a cunostintelor de cãtre elevi. Este o pastilã dureroasã, pe care o înghitim cu greu“, apreciazã Marian Stat, presedintele Fundatiei CODECS. ÃŽn opinia lui, o altã cauzã ar fi programa, total învechitã: „O solutie ar fi ca bacalaureatul sã nu mai fie obligatoriu, sã-l pãstrãm doar pentru cei care vor sã ajungã la universitate, asa cum este examenul SAT în America. Sau sã existe alte tipuri de probe, pe niveluri. Cea mai bunã metodã este bacalaureatul international, acolo unde elevii parcurg sase arii curiculare si dau examen la acestea sase, nu la ca la noi, unde înveti 20 de materii si dai examen la trei“. Solutia Bacalaureatului diferentiat este aleasã si de Mirel Bãnicã, cercetãtor la Academia Românã, care dã exemplul sistemului francez: „Eu as merge ca în Franta, pe un BAC stiintific, unul profesional, care sã nu-ti dea dreptul sã mergi la facultate, si unul vocational, care îti dã dreptul sã mergi numai la facultãtile cu profil vocational“.
|
Autentificare
