VĂŽnzĂŁtori si marfĂŁ multĂŁ, cumpĂŁrĂŁtori cam putini

• desi marfĂŁ de sezon este ĂŽn abundentĂŁ prin Piata CentralĂŁ din Piatra Neamt, micii comercianti se plĂŽng de putinĂŁtatea clientilor • „La cĂŽtĂŁ muncĂŁ se depune, vĂŁ spun sincer cĂŁ nu ne este plĂŁtitĂŁ truda”, spun pietarii •

Sintagma „a se certa ca la piatĂŁ“ mi-a venit ĂŽn minte ĂŽntr-o dupĂŁ amiazĂŁ fierbinte de iulie, ĂŽntr-o incursiune ĂŽn zona Pietei Centrale din Piatra Neamt, pentru a lua pulsul unuia dintre cele mai mari spatii comerciale din oras. Involuntar am fost martorĂŁ a unui mic „scandal” ĂŽntre un comerciant si o posibilĂŁ clientĂŁ. Discutia avea ca mizĂŁ calitatea ĂŽndoielnicĂŁ a caiselor de „calitatea I”, lucru contestat de cumpĂŁrĂŁtoare, cĂŽnd a realizat cĂŁ fructele ce i-au fost livrate nu erau tocmai asa cum au fost promovate initial. Episodul cu pricina a luat sfĂŽrsit dupĂŁ ce marfa a fost schimbatĂŁ. DĂŽnd o raitĂŁ printre tarabe mi-am adus aminte de orele de istorie din liceu, cĂŽnd am avut parte de o abordare mai putin pragmaticĂŁ a conceptului de „piatĂŁ”. În Evul Mediu, ea era vĂŁzutĂŁ ca fiind locul special amenajat, unde se face comert cu mĂŁrfuri, ĂŽn special cu produse agroalimentare. O diferenta majorĂŁ ar putea fi sesizatĂŁ acum. Omul „de piatĂŁ” cotidian, comerciant sau precupet, tinde sĂŁ aprecieze o piatĂŁ dupĂŁ facilitĂŁtile ce i se oferĂŁ ĂŽntr-o incintĂŁ (loc de expunere, chirie, utilitĂŁti etc), respectiv calitatea produselor. Unii tocmai din acest motiv ĂŽsi fac aprovizionarea de aici, cĂŁ „ar fi mai ieftin”, dupĂŁ cum spunea un pietrean ce se plimba agale. În fata incintei, mici producĂŁtori agricoli, ce expun fructe, legume, zarzavaturi, lapte, brĂŽnzĂŁ, smĂŽntĂŽnĂŁ, flori, fructe de pĂŁdure. Garantia cĂŁ produsele lor „au gust, sĂŽnt ecologice”, este oferitĂŁ la tot pasul. O dozĂŁ de iritare se poate lesne sesiza din dialogul cu ei. Micii vĂŽnzĂŁtori sĂŽnt supĂŁrati pe numĂŁrul scĂŁzut al clientilor, care aleg produse din supermarket-uri desi preturile lor sĂŽnt mult mai avantajoase. Asta ca sĂŁ nu mai vorbim de „gust“ si cĂŁ sĂŽnt ecologice. „Ce sĂŁ vĂŁ spun? Marfa se vinde greu, oamenii nu au bani, deci vĂŽnzĂŁrile merg prost. Tineretul este plecat, iar cei care mai fac piata din cĂŽnd ĂŽn cĂŽnd sĂŽnt pensionarii. Si unii merg ĂŽn marile magazine. La cĂŽtĂŁ muncĂŁ se depune, vĂŁ spun sincer cĂŁ nu ne e plĂŁtitĂŁ truda”, sustine cu ĂŽnversunare o comerciantĂŁ. Si cam are dreptate ĂŽntr-o privintĂŁ - multi oamenii vin, se uitĂŁ si pleacĂŁ. Prin zona pietei nu se poate ca ceva sĂŁ nu-ti sarĂŁ ĂŽn ochi: multitudinea de cersetori. Si adulti, si copii. Dar si alte specimene, cu ochii pe posetele, buzunarele cumpĂŁrĂŁtorilor sau pe marfa expusĂŁ la vĂŽnzare. Scopul scuzĂŁ mijloacele ĂŽn ĂŽncercarea de a-si procura cele „necesare“. CĂŽt priveste preturile la produse, acestea sĂŽnt mai mici decĂŽt ĂŽn aceeasi perioadĂŁ din 2010. Castravetii ajung la 1,5 lei/kg, rosiile de Galati 1,5-2 lei/kg, caisele 5,5 lei/kg, ciresele 7 lei/kg (au fost si mai ieftine si-s pe trecute acum), cartofii 2 lei/kg, ardeii grasi 3-3,5 kg, nectarinele 4 lei/ kg, visinele ĂŽntre 3,5 si 5,5 lei kg etc. Trebuie spus cĂŁ anul trecut, preturile erau ceva mai mari, criza se resimtea din plin, crescuse TVA. Ardeiul gras era cam 5 lei/kg, castravetii cam 1,5- 2 lei/kg, vinetele 5 lei, pepenii 1,5 lei (cam cĂŽt anul acesta) etc. Cam aceasta ar fi atmosfera din Piata CentralĂŁ a orasului, locul care, zi de zi, este cĂŁlcat de mii si mii de pietreni si nu numai. „VĂŽnzĂŁtori multi, cumpĂŁrĂŁtori putini”, ar putea fi concluzia dupĂŁ „investigatia“ prin Piata CentralĂŁ. Vremuri tulburi de iulie 2011.