 LUPTÃ APRIGÃ PENTRU PÎRTIE
• scandalul privind amplasamentul pîrtiei de schi ce urmeazã sã se construiascã în statiunea Durãu a încins spiritele • douã tabere, fiecare cu proiectul ei, acuzã si se apãrã în acelasi timp • Raul Papalicef, seful salvamontistilor, este de pãrere cã pîrtia trebuie sã fie pe unul dintre versantii masivului • primarul Costicã Schiopu nu agreazã aceastã variantã si afirmã cã alesii locali doresc un alt loc • Proiectul pîrtiei de schi ce ar urma sã se construiascã în statiunea Durãu cu bani de la Ministerul Turismului si Dezvoltãrii, creeazã animozitãti între cele douã tabere care-si sustin propria variantã. Neîntelegerile, care ar putea duce chiar la pierderea investitiei, ce se ridicã la suma de aproximativ 8 milioane de euro, sînt legate de amplasamentele propuse. Raul Papalicef, seful Serviciului Salvamont, spune cã cea mai bunã variantã ar fi aceea ca pîrtia sã fie construitã pe versantul nordic al masivului Ceahlãu. ÃŽn proiectul propus de seful salvamontistilor, pîrtia ar urma sã fie una de dificultate medie grea, cu o lungime de 1,7 kilometri, cu punctul de plecare la 1.423 de metri si sosirea la 503 metri. ÃŽn opinia sa, pîrtia ar beneficia de zãpadã naturalã cîteva luni pe an si chiar dacã ar fi construitã într-o zonã protejatã nu ar dãuna cu nimic. De partea cealaltã, o parte din consilierii locali din comuna Ceahlãu, reprezentati de primarul Costicã Schiopu, nu agreazã aceastã variantã si au propus alt amplasament. Acesta s-ar afla pe un teren ce apartine primãriei. Situatia în acest moment este cel putin neclarã, în sensul cã Ministerul Mediului si Academia Românã încã nu si-au dat avizul pentru constructia pîrtiei de schi, drept pentru care proiectul se aflã în stand-by. Asta nu înseamnã însã cã sustinãtorii celor douã variante stau cu mîinile încrucisate. Fiecare încearcã sã vinã cu argumente în favoarea lui, pentru a demonstra cã varianta propusã este cea mai bunã.
Pîrtia, solutia revigorãrii turismului în zonã
Raul Papalicef spune cã varianta înaintatã de el nu ar fi agreatã de mafia terenurilor care ar avea niscaiva interese în toatã aceastã afacere. „ÃŽn data de 17 iunie 2010, peste 30 de agenti economici din Durãu, oameni din comunã, consilieri locali, s-au întîlnit si au reluat discutiile privind amplasamentul noii pîrtii de schi care a fost proiectatã la initiativa primarului Costicã Schiopu. Primarul a promovat un proiect european care prevede amenajarea unei pîrtii de schi în comunã, care sã porneascã din zona drumului axial si sã coboare pînã aproape de lac. Durãul este singura statiune montanã situatã la peste 800 de metri care nu are nici o pîrtie de schi. Faptul cã nu se face în Durãu, principalul centru turistic al Ceahlãului, i-a revoltat pe agentii economici, proprietari de hoteluri si pensiuni din statiune. Spiritele s-au încins si mai mult cînd o parte din cei prezenti au dezvãluit faptul cã samsarii de terenuri au cumpãrat în scop de speculã toate terenurile din zona amplasamentului. Proiectul în sine ar fi avut doar scopul de a ridica artificial pretul acelor terenuri, deoarece amplasamentul este impropriu amenajãrii unei piste de schi. (...) Dupã cîteva luni de muncã am înaintat Consiliului Judetean documentatia pistei denumitã „Proiectul Zamolxe“. Precizez, desi pare hilar, cã nu am solicitat si nu am primit eu sau firmele mele nici un venit, considerînd lucrarea ca fiind contributia mea la relansarea turismului montan în judetul Neamt“, a declarat Raul Papalicef.
Intrã în scenã Consiliul Stiintific
Mai departe, Raul Papalicef spune cã a fost invitat în luna octombrie 2010 la o sedintã a Consiliului Stiintific al Parcului National Ceahlãu. „Toti au fost încîntati de proiect, de impactul social si de faptul cã zona de dezvoltare durabilã aleasã pentru amplasament nu prezintã o importantã vitalã si, mai mult, dezvoltarea turismului pe segmentul sporturilor de iarnã are ca efect scãderea presiunii societãtii civile asupra exploatãrilor forestiere. ÃŽn consecintã, proiectul si amplasamentul a fost aprobat. ÃŽnsusi domnul profesor doctor Iordache, presedintele Consiliului Stiintific, declara cã pîrtia va fi amplasatã pe o portiune în care nu se regãsesc plante sau animale rare care sã fie afectate de lucrãri. «Noi am dat avizul în cunostiintã de cauzã si dupã ce am vãzut exact despre ce este vorba. ÃŽn zonã nu sînt nici cuiburi de ciocãnitori, nici bãlti cu tritoni, iar gradul în care va fi afectat mediul este minim. Distrugerile sînt la limitã minimã. Amplasamentul aprobat de noi este exceptional amplasat si foarte bine gîndit» spunea la acea vreme domnul Iordache. Avizarea proiectului a stîrnit deodatã o reactie negativã si virulentã a samsarilor de terenuri“, a declarat Papalicef. ÃŽn februarie 2011, proiectul pîrtiei de schi de la Durãu a apãrut pe lista de investitii a Ministerului.
Ulterior, spune Papalicef, membrii Consiliului Stiintific s-au sucit inexplicabil, nemaifiind de acord cu construirea pîrtiei în masiv. „La începutul lunii aprilie are loc prima sedintã a Consiliului Stiintific a anului 2011(...) Erika Stanciu, introdusã în componenta Consiliului la solicitarea directiei si fãrã avizul administratorului, se opune zonelor de dezvoltare. Cineva aduce în discutie proiectul cu pîrtia de schi absolut necesarã si începe bîlciul. Unii membri nu-si mai aduc aminte ce au votat cu cîteva luni în urmã. (...) Ulterior, spune seful Salvamont, a început lansarea unor comunicate academice „pline de inexactitãti, minciuni si fantasmagorii universitare“, conform cãrora în zonã ar exista pãduri dacice de fag, grohotisuri si coridoare ecologice etc.
„Structura muntelui poate slãbi si putem sã avem probleme“
Primarul Schiopu sustine cã partea adversã vrea pîrtia într-o zonã protejatã, necesitã defrisarea a circa 20 de hectare si ar putea apãrea mari probleme. Propunerea noastrã privind amplasamentul pîrtiei de schi apartine Consiliului Local al Primãriei Ceahlãu. S-a fãcut si un studiu de fezabilitate, iar locul este bun. El (n.r. - Raul Papalicef) nu a fãcut altceva decît sã punã carul înaintea cailor, ca sã nu zic boilor. A propus amplasamentul pentru pîrtie fãrã sã cearã un studiu de impact care nu se face într-o noapte, ci într-un an, ca sã cuprindã toate anotimpurile. Acum patru ani, responsabilii de la Ministerul Mediului nu si-au dat acordul pentru cîteva defrisãri pe pîrtia Mitropoliei Moldovei, iar acum se cere defrisarea unui întreg culoar în masiv. Si chiar pe jgheab, unde se vede cã un bolovan imens stã sã o ia la vale. Structura muntelui poate slãbi si putem sã avem probleme. Cît o priveste pe doamna Erika Stanciu, vreau sã-i reamintesc domnului Papalicef cã de el a fost propusã în Consiliul Striintific si este o somitate în domeniu. Cît priveste proiectul nostru, el prevede ca pîrtia sã fie construitã pe un teren ce apartine primãriei. Am ales acel loc, pentru cã avem posibilitatea sã legãm masivul Ceahlãu cu lacul Bicaz, întrucît pîrtia s-ar apropia la aproximativ 100 de metri de lac. Proiectul nostru nu prevede defrisarea nici mãcar a unui brad. Noi nu avem nimic împotrivã sã se facã o sutã de pîrtii pe muntele Ceahlãu, dar în termeni legali. Ei vor sã defriseze 20 de hectare de pãdure într-o zonã protejatã si nu au nici mãcar studiu de impact fãcut. Oricum, Academia si Ministerul Mediului vor hotãrî unde poate fi construitã aceastã pîrtie“, a declarat primarul Schiopu.
|
Autentificare
