Academicianul Buzatu, lectie de istorie ĂŽn urbea de sub baraj

• tema discutiei a fost „Românii ĂŽntre Est si Vest“, dar s-au abordat numeroase alte subiecte • „TeamĂŁ mi-e cĂŁ noi, românii, vom da chix la ĂŽntĂŽlnirea cu viitorul. Deja nu mai sĂŽntem o natiune, am devenit o populatie si urmĂŁtoarea etapĂŁ este tribul. CĂŽt priveste ideea temei - de la Est la Vest - de 2.000 de ani am fost si am rĂŁmas drumeti ĂŽn calea lupilor, cum bine a spus Nicolae Iorga“, a declarat istoricul •

Istoricul Gheorghe Buzatu a fost joi, 24 noiembrie, oaspetele publicului bicĂŁjean. ÎntĂŽlnirea academicianului cu iubitorii de istorie a avut loc la Biblioteca OrĂŁseneascĂŁ, de altfel, institutia ce a avut ideea organizĂŁrii unei astfel de sĂŁrbĂŁtori culturale. Prolificul cercetĂŁtor, marcĂŁ ĂŽnregistratĂŁ a scrisului istoric contemporan, s-a ĂŽntretinut pe parcursul a peste douĂŁ ore cu asistenta, mare parte fiind compusĂŁ din profesori de istorie si nu numai de pe Valea Muntelui, abordĂŽnd o multitudine de probleme tinĂŽnd ĂŽndeobste de istoria contemporanĂŁ a umanitĂŁtii. Prima parte a manifestĂŁrii a ĂŽmbrĂŁcat forma unei conferinte pe tema „Românii ĂŽntre Est si Vest“, a doua fiind dedicatĂŁ dialogului cu publicul si rĂŁspunsurilor la ĂŽntrebĂŁrile acestuia. CĂŽt priveste conferinta, dincolo de subiectul anuntat prin program, profesorul Buzatu a abordat sub raport discursiv o arie largĂŁ de probleme, de la rolul istoricului actual si a istoriografiei universale si românesti ĂŽn perioada modernĂŁ, pĂŽnĂŁ la chestiunea relatiilor dintre România si Kremlin, ori Bucuresti si Washington, rolul maresalului Antonescu ĂŽn istoria tĂŁrii, ajungĂŽnd cu expozeul sĂŁu prin starea natiunii române ĂŽn conditiile de astĂŁzi ale globalizĂŁrii: „Istoricul de astĂŁzi diferĂŁ fundamental de cel de ieri. A coborĂŽt ĂŽn stradĂŁ, iar gratie computerului are contact cu temele ce se studiazĂŁ si pe alte meridiane. Si cum ar fi altfel, cĂŽnd numĂŁrul cĂŁrtilor despre marea conflagratie depĂŁseste ĂŽn lume 1,5 milioane de titluri? Noi trĂŁim ĂŽncĂŁ urmĂŁrile celui de-al doilea rĂŁzboi mondial. Bazele pĂŁcii nu au fost stabilite corect. Pacea idealĂŁ ĂŽn lume nu existĂŁ. Globalizarea nu aduce fericirea tuturor. China este o provocare si va fi si pentru urmĂŁtorii 30 - 40 de ani. Regretul românilor fatĂŁ de Ceausescu este ĂŽn prezent de 50%. Asta ne face sĂŁ gĂŽndim altfel istoria, inclusiv evenimentele din urmĂŁ cu 200 - 300 de ani. Nu cumva jugul turcesc a fost un factor de stabilitate si progres pentru România?“. Si, revenind la prezent, istoricul avea sĂŁ sustinĂŁ: „TeamĂŁ mi-e cĂŁ noi, românii, vom da chix la ĂŽntĂŽlnirea cu viitorul. Deja nu mai sĂŽntem o natiune, am devenit o populatie si urmĂŁtoarea etapĂŁ este tribul. De aceastĂŁ pĂŁrere sĂŽnt majoritatea istoricilor. CĂŽt priveste ideea temei - de la Est la Vest - de 2.000 de ani am fost si am rĂŁmas drumeti ĂŽn calea lupilor, cum bine a spus Nicolae Iorga. Credinta mea este cĂŁ trebuie sĂŁ ne facem ordine ĂŽn gĂŽndire. Istoria este cea mai frumoasĂŁ disciplinĂŁ, care ne ĂŽnvatĂŁ totul despre toate. IatĂŁ de ce, pe umerii nostri se poartĂŁ si se scrie istoria!“. Acestea n-au fost decĂŽt sinteza discursului istoricului Gheorghe Buzatu, care s-a dovedit deosebit de generos ĂŽn abordarea problemelor. Cu acest prilej au fost prezentate publicului de cĂŁtre seful Editurii TipoMoldova, scriitorul Aurel Stefanachi, unele dintre titlurile noilor aparitii editoriale ale Colectiei Opera Omnia, colectie coordonatĂŁ de cĂŁtre profesorul iesean Gheorghe Buzatu, ajunsĂŁ la peste 500 de titluri.