POVESTI DE VIATÃ FASCINANTE CU TREI DOAMNE CARE ÎMBÃTRÎNESC MAI GREU

• o datĂŁ la patru ani, ĂŽn viata unor oameni de lĂŽngĂŁ noi se petrec lucruri extraordinare • asta, pentru cĂŁ reusesc sĂŁ ĂŽsi aniverseze ziua de nastere • este vorba despre persoanele nĂŁscute pe 29 februarie • ĂŽn anii cĂŽnd n-au zi de nastere, unele dintre ele se simt mai sĂŁrace, de parcĂŁ anul n-ar avea farmecul lui • altele ignorĂŁ acest aspect si se serbeazĂŁ de mĂŁrtisor • cu bune si cu rele, toti sĂŽnt niste pesti dedicati ĂŽntru totul familiei, dispusi la sacrificii greu de ĂŽnteles de semeni nĂŁscuti ĂŽn alte zodii • „SĂŽntem sotii ideale si mame iubitoare“ - se mĂŽndreste o pietreancĂŁ nĂŁscutĂŁ pe 29 februarie •

Despre nativii zodiei Pesti s-au spus multe, cel mai des cĂŁ sĂŽnt cei mai dedicati familiei, oameni sĂŁritori, pentru care necazul celui de alĂŁturi este si necazul sĂŁu. Dar sĂŽnt ĂŽn aceastĂŁ zodie niste nativi si mai speciali, mai rari si care „ĂŽmbĂŁtrĂŽnesc“ mai greu. Este vorba despre cei nĂŁscuti pe data de 29 februarie. SĂŽnt oamenii care se sĂŁrbĂŁtoresc o datĂŁ la patru ani, ceea ce ĂŽi face ca atunci cĂŽnd „prind“ o aniversare sĂŁ o marcheze „apĂŁsat“. La fel de bine o duc si cei care nu-si fac un tel din aniversĂŁrile lor rare, ocupĂŽndu-si zi de zi timpul cu probleme cotidiene, cu grija fatĂŁ de semeni, cu lucruri care le ĂŽnsenineazĂŁ viata si ĂŽi fac sĂŁ se simtĂŁ bine. Si unii, si altii, sĂŽnt oamenii care la 60 de ani se recomandĂŁ ca avĂŽnd vĂŽrsta fragedei adolescente, sĂŽnt oamenii care merg de mĂŽnĂŁ cu nepotii, dar se recomandĂŁ ca fiind de-o seamĂŁ pentru cĂŁ au acelasi numĂŁr de aniversĂŁri la activ, sĂŽnt oamenii care nu spun cĂŁ au 45 de ani, cu „unsprezece si-un sfert“. SĂŽnt mai putini nĂŁscutii zilei de 29 februarie si asta pentru cĂŁ ĂŽn general pĂŁrintii lor s-au ferit sĂŁ ĂŽsi declare pruncii ĂŽn aceastĂŁ zi, gĂŽndindu-se „sĂŁ aibĂŁ si ei ziua lor“. Am reusit sĂŁ gĂŁsim trei doamne nĂŁscute pe 29 februarie, trei caractere diferite si totusi atĂŽt de asemĂŁnĂŁtoare! Îsi iubesc familiile cum nimeni n-ar putea-o face cu mai multĂŁ ardoare! AdorĂŁ linistea, ordinea si frumusetea din jur. SĂŽnt sociabile si convinse cĂŁ dacĂŁ n- ar avea oameni ĂŽn jur, viata ar fi o pacoste.

Lenuta Ditu nu face caz de lipsa zilei de nastere

• aniversĂŁrile sale sĂŽnt ĂŽn general simple reuniuni de familie, fĂŁrĂŁ tam-tam • profesoara de matematicĂŁ Lenuta Ditu gĂŁseste alte ocazii de a se bucura, decĂŽt cele ĂŽn care ar marca trecerea ĂŽncĂŁ a unui an peste ea •

Lenuta Ditu s-a pregĂŁtit sĂŁ slefuiascĂŁ destine. Este dascĂŁl. Profesor de matematicĂŁ, de trei ani la Scoala PĂŽngĂŁrati. A adus pe lume trei feciori, care-i sĂŽnt dragi ca ochii din cap. De dragul lor si al copiilor cu care lucreazĂŁ face totul. Nu se plĂŽnge cĂŁ ziua ei de nastere este o raritate. Nici nu petrece trei zile si trei nopti, cĂŽnd ĂŽi vine rĂŽndul. Se bucurĂŁ de tot ceea ce ĂŽi este dat sĂŁ primeascĂŁ si ĂŽncearcĂŁ sĂŁ ĂŽsi facĂŁ viata frumoasĂŁ cĂŽt de mult se poate. Vorbeste cu drag de familie, de sotul alĂŁturi de care este ĂŽncĂŁ de la cea de-a patra aniversare din viata sa, despre bĂŁietii pe care ĂŽncearcĂŁ sĂŁ-i ĂŽnvete sĂŁ fie ordonati. Nu-si doreste mai mult, poate convinsĂŁ si de faptul cĂŁ dacĂŁ sĂŽnt cu totii sĂŁnĂŁtosi si au atĂŽta cĂŽt sĂŁ se simtĂŁ bine, altceva nici nu le-ar trebui. „Anul acesta voi fi la a unsprezecea aniversare din viata mea. SĂŽnt un om ĂŽmplinit. Am douĂŁzeci de ani de cĂŁsnicie, am trei bĂŁieti, unul de 20 de ani, student la Bucuresti, unul ĂŽn clasa a VII-a si mezinul, de patru ani si jumĂŁtate. Cred cĂŁ mai mult mĂŁ considerĂŁ cei din jur specialĂŁ cĂŁ m-am nĂŁscut pe 29 februarie, decĂŽt mĂŁ vĂŁd eu. DacĂŁ as fi avut un copil nĂŁscut ĂŽn aceastĂŁ zi, cu sigurantĂŁ pe 29 l-as fi ĂŽnregistrat. Nu vĂŁd ce pierdere poti avea dacĂŁ nu te aniversezi an de an. Eu marchez trecerea anilor pe 28 februarie sau pe 1 martie, ĂŽn anii care nu sĂŽnt bisecti. Dar niciodatĂŁ nu am fĂŁcut mare caz de ĂŽmplinirea anilor. În general familia mĂŁ sunĂŁ pe 28, cĂŽnd nu existĂŁ 29 februarie. Eu m-am nĂŁscut ĂŽntr-un cartier al orasului Adjud, ĂŽn Vrancea. Dar dintotdeauna prioritatea mea a fost familia si nu eu ĂŽnsĂŁmi. Am avut grijĂŁ de sot si copii si de dragul lor uneori mi-am lĂŁsat prioritĂŁtile mele deoparte. Dar nu pot spune cĂŁ nu mĂŁ simt ĂŽmplinitĂŁ. În scoalĂŁ, oriunde am fost am lucrat cu drag cu elevii si cred cĂŁ lipsa unui post pe care sĂŁ-l ocup ĂŽn urma titularizĂŁrii nu reprezintĂŁ un lucru de nedepĂŁsit. N-am ajuns la capĂŁtul drumului, sĂŁ pot spune cĂŁ problema mĂŁ depĂŁseste“, a povestit profesor Lenuta Ditu.

Cea mai frumoasĂŁ aniversare a avut-o acum patru ani

Fiind post, dascĂŁlul de la Scoala PĂŽngĂŁrati sustine cĂŁ nu va face mare caz de aniversarea sa ĂŽn acest an. „Cred cĂŁ cea mai frumoasĂŁ aniversare am avut-o acum patru ani, cĂŽnd am schimbat prefixul. Atunci 29 februarie nu a cĂŁzut ĂŽn zi de post. Dar se ĂŽntĂŽmplĂŁ atĂŽt de rar asta... Anul acesta, aniversarea va fi ĂŽn limitele normalului si cĂŽnd spun asta mĂŁ gĂŽndesc cĂŁ pentru mine petrecerile nu reprezintĂŁ un tel ĂŽn viatĂŁ. Îmi aminesc cĂŁ ĂŽn copilĂŁrie, tĂŽrziu am descoperit cĂŁ nu am zi de nastere ĂŽn fiecare an, pentru cĂŁ pĂŁrintii mei ĂŽmi organizau momentul aniversar pe 28 februarie. PurtĂŽnd numele Lenuta, un moment special peste an am pe 21 mai, de Constantin si Elena. Nici ziua de 8 martie nu mĂŁ emotioneazĂŁ foarte tare. Consider cĂŁ ziua femeii e mereu si se mediatizeazĂŁ prea mult aceastĂŁ datĂŁ, fĂŁrĂŁ a avea un substrat real. Tin asa, pentru cĂŁ tine toatĂŁ lumea. Îmi amintesc cu plĂŁcere de aniversarea mea de la saisprezece ani. Eram prietenĂŁ cu sotul meu, cu care am fost colegĂŁ de liceu. Am primit prin postĂŁ vreo patru felicitĂŁri, pe care le realiza ĂŽntr-un mod incredibil sora lui, care stĂŁtea ĂŽn Bucuresti. Ea le fĂŁcea, ea le expedia, dar le semna cu numele sotului meu. Le am si acum, alĂŁturi de toate scrisorile din tineretea noastrĂŁ. Am fost prieteni sapte ani, cu o scurtĂŁ perioadĂŁ de ĂŽntrerupere. CĂŽnd eu eram ĂŽn ultimul an de facultate ne-am cĂŁsĂŁtorit. A fost frumos si cĂŽnd m-am aniversat ĂŽn studentie. A fost frumos totul si sĂŽnt multumitĂŁ de tot ce mi s-a ĂŽntĂŽmplat, chiar dacĂŁ au fost si perioade mai grele. Si chiar dacĂŁ nu am ocazia an de an sĂŁ mai adun un trandafir ĂŽn buchetul vietii. Familia mĂŁ sunĂŁ ĂŽn anii care nu sĂŽnt bisecti, pe 28 februarie, seara, ca sĂŁ se apropie cĂŽt mai mult de limita dintre luni. Dar nu consider asta o pierdere. SĂŽnt multumitĂŁ de ceea ce am si ador sĂŁ trĂŁiesc ĂŽn curĂŁtenie, sĂŁ fie ordine ĂŽn jur si cred cĂŁ uneori ĂŽi mai tracasez pe cei din familia mea, dar sĂŽnt amĂŁnunte care mie ĂŽmi dau o stare de bine“, a mai spus aniversata de astĂŁzi, ajunsĂŁ la a unsprezecea petrecere a zilei de nastere.

Ana Munteanu, mai fericitĂŁ la „15 ani“ ca niciodatĂŁ

• profesoarĂŁ de francezĂŁ de profesie, Ana Munteanu le doreste tuturor sĂŁ ajungĂŁ la vĂŽrsta cĂŽnd sĂŁ se bucure de ceea ce au agonisit ĂŽn viatĂŁ, ĂŽn special moral • fericirea familiei sale vine de la faptul cĂŁ mereu si-a respectat sotul, si-a crescut cu drag copiii si acum „buniceste“ cu deosebitĂŁ plĂŁcere •

„Doamna Ana“ - pentru prieteni si cunoscuti, „doamna de francezĂŁ“ - pentru sute de elevi si pĂŁrintii lor, „bunica Ana“ - pentru nepoti, sau... „sotia deputatului Munteanu“, cum o mai stie lumea, este o altĂŁ reprezentantĂŁ a „bisectilor“. O discutie cu Ana Munteanu ĂŽnseamnĂŁ o incursiune ĂŽntr-o poveste de viatĂŁ. O poveste minunatĂŁ, presĂŁratĂŁ cu micile bucurii ale ĂŽnceputului, continuatĂŁ cu exemple de viatĂŁ trĂŁitĂŁ din plin, pigmentatĂŁ cu urcusuri si coborĂŽsuri, si ĂŽncheiatĂŁ cu un happy-end mare! Si asta pentru cĂŁ la a cincisprezecea aniversare, Ana Munteanu are puterea sĂŁ strige „SĂŽnt fericitĂŁ!“ E o fire dinamicĂŁ si se vede asta si din initiativa pe care a avut-o de a da fiintĂŁ unui club ĂŽn care sĂŁ fie prinsi toti cei nĂŁscuti pe 29 februarie. A muncit pret de cĂŽtiva ani, a reusit sĂŁ adune acesti oameni atĂŽt ĂŽn mediul on-line cĂŽt si la propriu. DuminicĂŁ seara si-a dat ĂŽntĂŽlnire cu unele prietene ĂŽntr-un restaurant din Piatra Neamt si au marcat „patru ĂŽn unu“. A fost seara ĂŽn care amicele au felicitat-o si apreciat-o pentru tot ce e ĂŽn stare sĂŁ facĂŁ: „Tu chiar esti o persoanĂŁ specialĂŁ, Anuska, dragĂŁ! De cĂŽnd te cunosc, am simtit cĂŁldura ta sufletescĂŁ, bunĂŁtatea si ĂŽntelegerea ta pentru cei din jurul tĂŁu, pe care nu te sfiesti sĂŁ le ĂŽmparti cu multĂŁ generozitate. DupĂŁ pĂŁrerea mea este o calitate rarĂŁ, de care trebuie sĂŁ fii tare mĂŽndrĂŁ si sĂŁ-i multumesti lui Dumnezeu cĂŁ te-a ĂŽnzestrat cu ea. SĂŽnt convingerile mele sincere. La bunĂŁ vedere, Lena!“ - este mesajul postat de o prietenĂŁ. „SĂŁ ne trĂŁiesti, Ana dragĂŁ! Ai fost minunatĂŁ, de fapt tu nu te-ai schimbat deloc! Poate de aceea ai rĂŁmas si atĂŽt de tĂŽnĂŁrĂŁ, 15 ani si mereu surprinzĂŁtoare. M-am simtit minunat sĂŁrbĂŁtorindu-te si reĂŽntĂŽlnind astfel persoane care au cĂŁlĂŁtorit o bucatĂŁ de vreme ĂŽn viata asta a mea. SĂŁ-ti pĂŁstrezi tineretea sufletului si sĂŁ-ti aduni ĂŽn juru-ti doar oameni care te iubesc. Cu toata dragostea, ĂŽncĂŁ o datĂŁ «La multi ani!», i-a scris o altĂŁ amicĂŁ, dupĂŁ petrecerea de duminicĂŁ.

„Dumnezeu mi-a dat mai mult decĂŽt mi-am dorit, decĂŽt i-am cerut si decĂŽt am meritat!“

Povestea Anei Munteanu ĂŽncepe simplu: „M-am nĂŁscut ĂŽn zi de 29 februarie la RĂŁzboieni, ĂŽntr-o iarnĂŁ cu nĂŁmeti la fel de mari ca si cei din acest an. AtĂŽt eu, cĂŽt si sotul meu sĂŽntem mĂŽndri cĂŁ sĂŽntem urmasii lui Stefan cel Mare si ne ĂŽntoarcem mereu cu drag ĂŽn satul nostru. Acolo am trĂŁit frumos mai bine de jumĂŁtate din viatĂŁ, acolo am fost profesoarĂŁ, acolo mi-am fĂŁcut o familie si i-am adus pe lume pe cei trei copii ai nostri, doi bĂŁieti si o fatĂŁ. Abia la vremea liceului, atunci cĂŽnd am ĂŽmplinit 16 ani, mi-am dat seama cĂŁ sĂŽnt o persoanĂŁ rarĂŁ. Doamna noastrĂŁ de matematicĂŁ s-a mirat cĂŽnd a aflat cĂŁ sĂŽnt douĂŁ fete ĂŽn clasĂŁ nĂŁscute pe 29 februarie si de la dĂŽnsa am aflat cĂŁ ĂŽn România sĂŽnt vreo 12.000 de «bisecti», iar ĂŽn lume vreo sase milioane. DacĂŁ s-ar aduna cu totii, ar fi o ciudatĂŁ adunare de oameni de toate vĂŽrstele (4, 8, 20, 88, 100) care se sĂŁrbĂŁtoresc o datĂŁ la patru ani, iar ĂŽn rest primesc felicitĂŁri si pe 28 februarie, si pe 1 martie. Anul acesta, pentru cĂŁ aniversarea mea este ĂŽn zi de post si pentru cĂŁ n-am vrut sĂŁ pĂŁcĂŁtuiascĂŁ careva, am invitat deja vreo 25 de doamne la o cafea, duminicĂŁ seara. A fost o ĂŽntĂŽlnire de suflet, o bucurie a revederii si a statului frumos de vorbĂŁ. La sfĂŽrsitul agapei am plecat cu masina plinĂŁ de flori si cu sufletul plin de bucurie, asa cum e normal atunci cĂŽnd n-ai decĂŽt 15 ani! Familia mea, mare si frumoasĂŁ, mĂŁ sĂŁrbĂŁtoreste ĂŽn fiecare an pentru cĂŁ nu se cuvine sĂŁ nu-ti feliciti mama, bunica, nevasta, cumnata ori mĂŁtusa decĂŽt din patru ĂŽn patru ani. De asemenea, rudele si prietenii mĂŁ cautĂŁ, astfel ĂŽncĂŽt vreme de douĂŁ zile nu prea am timp sĂŁ las telefonul din mĂŽnĂŁ. Dincolo de toatĂŁ aceastĂŁ frumoasĂŁ poveste de viatĂŁ, cred cĂŁ ziua mea de nastere a stat sub o stea norocoasĂŁ, iar Dumnezeu m-a ales pe mine ca sĂŁ mai repare din necazurile care se abĂŁtuserĂŁ asupra celor din familiile noastre, vreme de mai multe generatii. E adevĂŁrat cĂŁ am muncit mult, dar ĂŽn tot ceea ce am fĂŁcut am pus suflet si pasiune. Si, oricĂŽt de paradoxal ar pĂŁrea, pot spune cĂŁ la vĂŽrsta pe care o am acum se poate trĂŁi mult mai frumos si mai ĂŽn tihnĂŁ decĂŽt la vremea tineretii. Le doresc tuturor sĂŁ cunoascĂŁ bucuriile simple ale vietii si sĂŁ ajungĂŁ sĂŁ «buniceascĂŁ» cu acelasi succes ca si mine!“, a spus Ana Munteanu.

Respectul fatĂŁ de celĂŁlalt, secretul unei cĂŁsnicii reusite

DupĂŁ ani si ani de cĂŁsnicie, sotia deputatului Munteanu se considerĂŁ ĂŽndreptĂŁtitĂŁ sĂŁ dea un sfat celor aflati la ĂŽnceput de drum ĂŽn doi si celor care ĂŽncĂŁ nu au aflat secretul unui mariaj fericit: „DacĂŁ mĂŁ ĂŽntrebati care este secretul unei cĂŁsnicii, aflati cĂŁ eu am stiut sĂŁ-i caut ĂŽn cinste omului de lĂŽngĂŁ mine - ce frumoasĂŁ si adevĂŁratĂŁ expresie româneascĂŁ!, iar ĂŽmpreunĂŁ am ĂŽnvĂŁtat ce ĂŽnseamnĂŁ respectul, prietenia, modestia si sprijinul neconditionat din partea celuilalt“. CĂŽt despre reusita ĂŽn carierĂŁ, profesoara Munteanu vorbeste cu usor regret despre ce a prins pe vremea cĂŽnd profesa, fĂŁcĂŽnd o comparatie cu ceea ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ acum ĂŽn ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt: „MĂŁ bucur cĂŁ am prins acele vremuri cĂŽnd scoala era scoalĂŁ, iar omul de la catedrĂŁ era respectat si apreciat. A nu se crede cĂŁ totul a fost ca-n povesti, nimeni nu-i scutit de greutĂŁti, dar pot spune cu seninĂŁtate cĂŁ n-am fĂŁcut degeaba umbrĂŁ pĂŁmĂŽntului! Spuneam cĂŁ Dumnezeu mi-a dat mai mult decĂŽt i-am cerut, decĂŽt am meritat si decĂŽt am sperat: o familie frumoasĂŁ, un om bun alĂŁturi de mine, o carierĂŁ de succes si o multime de prieteni adevĂŁrati ! Ce-as putea sĂŁ-mi doresc mai mult de atĂŽt? Doar sĂŁnĂŁtate si inima bunĂŁ, alĂŁturi de cei dragi mie! Sotul meu mĂŁ ironizeazĂŁ amical, atunci cĂŽnd mĂŁ aude: «Ana, iar ĂŽncepi cu poezia ta?». Dar, ce-i mai important ĂŽn viatĂŁ ĂŽn afara sĂŁnĂŁtĂŁtii si a sentimentului de multumire sufleteascĂŁ? Avem o casĂŁ caldĂŁ si prietenoasĂŁ (de fapt, un apartament, aflat ĂŽntr-un bloc de la poalele muntelui), un minunat univers verde, ĂŽnsufletit de cĂŽntecul pĂŁsĂŁrilor si de zbenguiala veveritelor, care coboarĂŁ pĂŽnĂŁ la usa casei“, a mai spus Ana Munteanu, despre frumusetea unei vieti ĂŽmplinite.

Poveste de succes de dascĂŁl

Succesele elevilor sĂŁi sĂŽnt pentru dascĂŁli adevĂŁrata hranĂŁ spiritualĂŁ. NicicĂŽnd un profesor nu va uita ĂŽmplinirile sale cĂŽnd si-a vĂŁzut elevii luĂŽndu-l ca model si depĂŁsindu-l. „Împlinisem vreo 10 ani (ĂŽn realitate, vreo 40 de ani - n.r.) si eram profesoarĂŁ la Scoala 6 Piatra Neamt. DupĂŁ Revolutie, aveam, ĂŽn sfĂŽrsit, posibilitatea de a urmĂŁri cursurile de limbi strĂŁine la televizor. Se lansaserĂŁ tot felul de concursuri literare, iar eu, cu grupele mele de francezĂŁ intensivĂŁ, nu pierdeam nici o ocazie de a participa la ĂŽntreceri. Devenisem cĂŽstigĂŁtorii tuturor acestor competitii dintre elevii scolilor generale din România. La un moment dat, le-am spus copiilor sĂŁ urmĂŁreascĂŁ la ora 10 dimineata cursul de limba francezĂŁ, prezentat de cĂŁtre Claude Dignoire. DupĂŁ genericul emisiunii, s-a produs o desincronizare, iar pe bandĂŁ, a apĂŁrut, intermitent: «SCOALA 6 PIATRA NEAMT», «SCOALA 6 PIATRA NEAMT»... Si asta, timp de aproape un minut! A fost pentru mine semnul cĂŁ, din nou, eram cĂŽstigĂŁtori, dupĂŁ alte cĂŽteva astfel de experiente minunate! A doua zi, GeorgicĂŁ, un pusti pistruiat din clasa a VI-a, mi-a reprosat cĂŁ i-am pus sĂŁ se uite la televizor, poate cĂŽstigĂŁm si noi ceva, dar nu le-am dat sperante de «marele premiu!». A urmat, apoi, plecarea la Bucuresti, cu un Aro pus la dispozitia noastrĂŁ de cĂŁtre un prieten, si ceremonia de decernare a premiilor la Ambasada Frantei din Bucuresti. Acolo ni s-a spus cĂŁ elevii mei erau «crema cremei!». O cĂŁutam, uneori, pe Gina RĂŁdulescu, realizatoarea cursului de limba francezĂŁ de la TVR si, imediat ce-mi spuneam numele, urma reactia celui de la capĂŁtul firului: «DumneavoastrĂŁ sĂŽnteti profesoara acelor copii nemaipomeniti de la Piatra Neamt?! Asteptati, vĂŁ rog, doamna director de programe va fi ĂŽncĂŽntatĂŁ sĂŁ va audĂŁ...». ExistĂŁ, oare, o mai deplinĂŁ si mai adevĂŁratĂŁ ĂŽmplinire decĂŽt aceasta, pe care v-am spus-o, ĂŽn cuvinte putine, dar pline de emotia omului multumit de munca lui? CĂŽtĂŁ diferentĂŁ ĂŽntre profesorul de atunci si cel de azi! Si n-au trecut de-atunci decĂŽt vreo 18 ani!.... Cred cĂŁ noi, cei nĂŁscuti pe 29 februarie, avem un destin binecuvĂŽntat de Dumnezeu! MĂŁ consider un om norocos, care a primit de la viatĂŁ mai mult decĂŽt si- a dorit si mai mult decĂŽt a meritat. Si eu, si Ion al meu, am fost oameni necĂŁjiti, ĂŽn sensul cĂŁ tatii nostri muriserĂŁ, iar mamele noastre au rĂŁmas sĂŁ creascĂŁ singure cĂŽte trei copii. Ne-am ĂŽntĂŽlnit, am pornit ĂŽn viatĂŁ fĂŁrĂŁ sĂŁ avem nimic, ĂŽn afarĂŁ de simplitate, modestie, bun simt si loialitate. Ne-am construit un cĂŁmin, avem trei copii, ne-am ĂŽmplinit cu succes ĂŽn meseriile noastre, ne-am sprijinit ĂŽn orice clipĂŁ si ne-am bucurat unul de reusitele celuilalt. Ion nu m-a lĂŁudat niciodatĂŁ pe fatĂŁ, dar, dincolo de casĂŁ era foarte mĂŽndru de nevasta lui! Asa au trecut, cu bune, cu grele aproape 40 de ani, iar acum sĂŽntem oamenii cei mai ĂŽmpliniti, datoritĂŁ copiilor si nepotilor nostri. Ce-as putea sĂŁ-mi doresc mai mult decĂŽt am primit de la Dumnezeu? Am o familie frumoasĂŁ, am avut o carierĂŁ de exceptie, sĂŽntem sĂŁnĂŁtosi, ne bucurĂŁm ĂŽmpreunĂŁ de fiecare zi si dorim ca toatĂŁ lumea sĂŁ poatĂŁ cunoaste asemenea ĂŽmpliniri. Poate n-o sĂŁ mĂŁ credeti, dar la vĂŽrsta mea se poate trĂŁi mult mai frumos si mai deplin decĂŽt la prima tinerete! Nu-ti trebuie averi, important este sĂŁ stii sĂŁ te bucuri de ceea ce ai agonisit, din greu, de-a lungul vietii!“, si-a ĂŽncheiat povestea, plinĂŁ de optimism, Ana Munteanu. Iar sotul, aflat la Bucuresti, i-a transmis si prin intermediul Monitorului „La multi ani!“.

Iulia TĂŁnasĂŁ, un „peste sui“

• nĂŁscutĂŁ la Poiana Teiului si mutatĂŁ la Piatra Neamt, Iulia TĂŁnasĂŁ asteaptĂŁ timp de patru ani ca sĂŁ se distreze o datĂŁ • ĂŽn anii cĂŽnd nu are zi de nastere, sustine cĂŁ trĂŁieste cu un regret ĂŽn suflet • recupereazĂŁ ĂŽnsĂŁ ĂŽn anii bisecti • „E o senzatie inconfundabilĂŁ aceasta, a asteptĂŁrii zilei de nastere o datĂŁ la patru ani!“, a mai spus Iulia TĂŁnasĂŁ •

Iulia TĂŁnasĂŁ, nĂŁscutĂŁ la Poiana Teiului, acolo unde deruleazĂŁ o afacere desi are locuintĂŁ ĂŽn Piatra Neamt, este o altĂŁ fire de Peste. „«Peste sui» - ĂŽmi zice sotul meu! Ador viata, ador petrecerile, ĂŽntĂŽlnirile cu oamenii, ador sĂŁ muncesc pentru a-mi realiza un vis. Cred cĂŁ foarte mult m-a format faptul cĂŁ la viata mea am fĂŁcut sport de performantĂŁ. Asta m-a ĂŽntĂŁrit si mi-a dat curajul de a lupta pentru a-mi atinge telul. Cred ĂŽn oameni, ĂŽi pretuiesc, dar nu mĂŁ las pĂŁcĂŁlitĂŁ. Si dacĂŁ tot am ajuns sĂŁ fac 12 ani si nu m-a ĂŽnselat nimeni, cred cĂŁ nici de acum nu mi se va ĂŽntĂŽmpla. Sau asa sper! Îi atentionez pe cei care vor sĂŁ mĂŁ tragĂŁ ĂŽn piept, cĂŁ dacĂŁ mĂŁ calcĂŁ pe coadĂŁ, mai am si ĂŽnotĂŁtoare laterale»“, si-a ĂŽnceput autocaracterizarea o pestioaicĂŁ plinĂŁ de viatĂŁ si optimism.

Chef de chef o datĂŁ la patru ani

Iulia TĂŁnasĂŁ vorbeste cu regret despre faptul cĂŁ nu are zi de nastere ĂŽn fiecare an, ba, mai mult, nu are nici zi a numelui, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ poatĂŁ suplini o lipsĂŁ. Are pĂŽnĂŁ acum doar unsprezece aniversĂŁri la activ si de zece dintre ele ĂŽsi aminteste perfect. „M-am nĂŁscut pe 29 februarie, la ora 9, acasĂŁ, la Poiana Teiului. Aveam un unchi care lucra ĂŽn primĂŁrie si care a vrut musai sĂŁ mĂŁ ĂŽnregistreze ĂŽn aceastĂŁ zi si nu mai devreme sau mai tĂŽrziu. PĂŁrintii mei au vrut sĂŁ mĂŁ numesc Iuliana, dar el m-a trecut Iulia. Cam asta e ceea ce mi s-a ĂŽntĂŽmplat cĂŽnd am venit pe lume. Retin toate aniversĂŁrile pe care le-am avut, cu exceptia celei de la patru ani. AdicĂŁ a primeia. Eram prea micĂŁ...“, a povestit Iulia TĂŁnasĂŁ. Îsi aminteste si regretul care ĂŽi invada sufletul ĂŽn copilĂŁrie, atunci cĂŽnd toti prietenii ei aveau petreceri aniversare, mai putin ea. Regreta cĂŁ nu avea cadouri si nici o zi a numelui, pe care sĂŁ o „valorifice“ an de an. „Mama vedea cĂŁ sĂŽnt tristĂŁ, pentru cĂŁ nu aveam si eu petrecere de ziua mea. A luat la rĂŁsfoit calendarul si a gĂŁsit cĂŁ pe 21 decembrie este SfĂŽnta Iulia. Si mĂŁ trimetea si pe mine cu bomboane la scoalĂŁ, sĂŁ ĂŽi servesc pe colegi. Nu aveam mare succes, cĂŁ tocmai se termina scoala si toti ne pregĂŁteam de vacantĂŁ, dar eram fericitĂŁ cĂŁ duceam ceva dulce la scoalĂŁ, ĂŽmi cĂŽntau colegii «La multi ani!» si mĂŁ pupau cadrele didactice. Dar e trist sĂŁ nu ai zi de nastere. Cel putin asa e ĂŽn cazul meu. Anii care nu sĂŽnt bisecti sĂŽnt anosti pentru mine. MĂŁ bucur de cele ce mi se ĂŽntĂŽmplĂŁ zi de zi, dar ceva lipseste... Asa ĂŽmi explic de ce astept cu atĂŽta ardoare anii ĂŽn care mĂŁ pot aniversa. SĂŽnt mamĂŁ si stiu ce simti cĂŽnd nasti! Dar cĂŽnd te aniversezi pe 29 februarie, parcĂŁ emotiile sĂŽnt mai mari. Atunci cĂŽnd aduci un prunc pe lume te ĂŽnvĂŁluie sentimentele materne, te simti responsabil, te timti ĂŽmplinit. CĂŽnd ĂŽti aniversezi ziua o datĂŁ la patru ani te simti rĂŁsfĂŁtat, te simti complet, te simti bine, al naibii de bine! SĂŽnt Peste prin zodie si ador apa... Si cum ĂŽn apĂŁ trĂŁiesc scoici, am zis, alintĂŽndu- mĂŁ, cĂŁ sĂŽnt o perlĂŁ. O perlĂŁ rarĂŁ! Sotul meu zice cĂŁ sĂŽnt un «peste sui!». Dar sĂŽnt fericitĂŁ de tot ceea ce mi se ĂŽntĂŽmplĂŁ! DacĂŁ am o supĂŁrare, e treaba mea si nu trebuie sĂŁ o stie lumea! Nu plec din casĂŁ cu necazul dupĂŁ mine! CĂŽnd am iesit pe usĂŁ stiu cĂŁ trebuie sĂŁ zĂŽmbesc, sĂŁ fiu fericitĂŁ, sĂŁ nu ĂŽi ĂŽncarc pe altii cu problemele mele. Oricum nu mi le-ar rezolva nimeni. Totul depinde de mine, de aceea m-am ĂŽnvĂŁtat sĂŁ lupt, sĂŁ muncesc pentru a nu depinde de cineva!“, a mai spus Iulia TĂŁnasĂŁ.

Buchetul de frezii, simbolul aniversar

De cĂŽnd se stie, Iulia TĂŁnasĂŁ a adorat freziile. Si s-a ĂŽntĂŽmplat ceva frumos ĂŽn viata ei - sotul, cunoscut pe vremea cĂŽnd era sportivĂŁ la Focsani, iar el marinar, i-a oferit frezii, fĂŁrĂŁ sĂŁ stie de pasiunea pe care cea care avea sĂŁ ĂŽi devinĂŁ sotie o avea pentru aceste flori. A fost un an ĂŽn care n-a existat zi de nastere pentru Iulia, dar tĂŽnĂŁrul marinar a venit dintr-o cursĂŁ si avea o geantĂŁ ĂŽn care ea a presupus cĂŁ ĂŽsi pusese bagajul. „Era spre miezul noptii, pe final de 28 februarie, si m-a rugat sĂŁ deschid geanta. CĂŽnd am desfĂŁcut fermoarul, am vĂŁzut cĂŁ pusese ĂŽn geantĂŁ un buchet de frezii. A fost o emotie colosalĂŁ pentru mine, ĂŽntrucĂŽt el nu stia cĂŁ sĂŽnt ĂŽnnebunitĂŁ dupĂŁ frezii si nu bĂŁnuia cĂŽtĂŁ bucurie ĂŽmi putea face. Asa cĂŁ, pentru mine, buchetul de frezii a devenit simbolul aniversĂŁrilor. SĂŽnt rare, dar superbe aniversĂŁrile mele! Eu mĂŁ simt minunat ĂŽn anii bisecti, pentru cĂŁ stiu cĂŁ acestia au ceva pentru mine, ceva ce lipseste ĂŽn rest!“, a mai spus Iulia TĂŁnasĂŁ. În anii cĂŽnd nu are aniversare, pietreanca foloseste fractiuni din ĂŽntreg, pentru a-si spune vĂŽrsta. „Miercuri voi ĂŽmplini 12 ani, la anul voi avea 12 ani si- un sfert, apoi 12 si jumĂŁtate si tot asa. CĂŽnd nu-i an bisect, organizez o micĂŁ petrecere pe 1 martie, de MĂŁrtisor, dar lucrurile nu-s la fel. MĂŁ sunĂŁ familia, mĂŁ sunĂŁ prietenii, dar lipeste esentialul!“. Iulia TĂŁnasĂŁ tine sĂŁ acopere golul din anii nebisecti prin buchetul de frezii primit la ultima aniversare: „Am mereu ĂŽn casĂŁ ultimul buchet de frezii primit la aniversarea adevĂŁratĂŁ. Usuc florile si le pĂŁstrez timp de patru ani. Apoi vine sotul cu flori proaspete si renunt la cele vechi...“. Pentru cĂŁ 29 februarie de anul acesta este zi de post, Iulia TĂŁnasĂŁ s-a ĂŽntĂŽlnit cu pĂŁrintii si rudele de la Poiana Teiului, sĂŽmbĂŁtĂŁ, 24 februarie. „Am mers la casa pĂŁrinteascĂŁ sĂŁ mĂŁ ĂŽntĂŽlnesc cu familia mea. Tata mi-a pregĂŁtit pestele afumat, iar eu au mers cu tortul, cu dulciurile, cu ce a mai trebuit pentru a avea o masĂŁ pe cinste! De- acum, trei ani nu mai avem petrecere de ziua mea. Am organizat aniversarea cu cĂŽteva zile ĂŽnainte de 29 februarie pentru cĂŁ pĂŁrintii mei postesc“. Asta nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ astĂŁzi, la ora 9, la Iulia TĂŁnasĂŁ nu a sunat telefonul de felicitare din partea mamei. „Este ora la care m-am nĂŁscut si la care mama mĂŁ felicitĂŁ mereu. MĂŁ cuprind niste emotii nebune cu douĂŁ zile ĂŽnainte de 29 februarie si abia dupĂŁ 1 martie reusesc sĂŁ mĂŁ linistesc! Atunci ĂŽmi revin dupĂŁ toatĂŁ agitatia care se creeazĂŁ de ziua mea! E o senzatie inconfundabilĂŁ aceasta, a asteptĂŁrii zilei de nastere o datĂŁ la patru ani!“, a mai spus Iulia TĂŁnasĂŁ.