ZIMBRII „DAU“ TIMID LA OM

• animalelel eliberate ĂŽn zona CrĂŁcĂŁoani au avut loc ĂŽntĂŽlniri cu oamenii, dar fĂŁrĂŁ incidente nedorite • cei trei masculi si cele douĂŁ femele au continuat sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ ĂŽn ultimele cinci sĂŁptĂŁmĂŽni la locul de hrĂŁnire • de la 1 mai nu mai primesc hranĂŁ suplimentarĂŁ •

Cei cinci zimbri eliberati la sfĂŽrsitul lunii martie ĂŽn zona Chitele, comuna CrĂŁcĂŁoani, nu au dispĂŁrut ĂŽncĂŁ ĂŽn pĂŁdure, asa cum multi se asteptau. FiindcĂŁ pe munte sezonul de vegetatie a pornit mai greu, animalele au preferat ĂŽn ultima vreme sĂŁ coboare pe pĂŁsunile din vale, unde natura a ĂŽnverzit mai repede si puteau gĂŁsi mai usor hranĂŁ. Prima asezare umanĂŁ se aflĂŁ la circa 5 kilometri de locul din care zimbrilor li s-a deschis poarta spre sĂŁlbĂŁticie, dar s-au semnalat deja primele contacte ocazionale cu oamenii. În pĂŁdure lucreazĂŁ echipe de lucrĂŁtori forestieri, astfel cĂŁ masinile cu muncitori s-au ĂŽntĂŽlnit adesea pe traseu cu maistuoasele animale, dar acestea au preferat sĂŁ fugĂŁ ĂŽn pĂŁdure unde se simteau ĂŽn sigurantĂŁ, evitĂŽnd orice apropiere. Unii sĂŁteni i-au vĂŁzut de departe, la pĂŁscut, prin poieni. Nu a fost un contact apropiat ĂŽntre mamifere si oameni, astfel cĂŁ nu au existat incidente nedorite, a declarat inginerul Sebastian CĂŁtĂŁnoiu, directorul Parcului Natural VĂŽnĂŁtori Neamt. „Totul a mers pĂŽnĂŁ acum conform planului. S-a constatat cĂŁ, fatĂŁ de locul de reintroducere ĂŽn libertate, migratia s-a petrecut ĂŽn partea de jos, la o altitudine mai micĂŁ, ĂŽnspre sat. Zimbrii au luat contact cu oameni, dar semnalele sĂŽnt ĂŽn parametrii normali. Au fost ĂŽntĂŽlniri cu muncitori care lucreazĂŁ la exploatĂŁri forestiere, sau au fost vĂŁzuti pe pĂŁsunea din fata cabanei Chitele, la pĂŁscut, ori undeva ĂŽntr-o poianĂŁ. Avem o echipĂŁ care monitorizeazĂŁ zimbrii 24 de ore din 24. Un agent de teren este chiar din zonĂŁ, iar sarcina lui este sĂŁ ĂŽntrebe, sĂŁ culeagĂŁ date despre contactele cu zimbrii. El circulĂŁ tot timpul spre cabanĂŁ si oamenii ĂŽl cunosc. Acolo este o comunitate micĂŁ si vestile se ĂŽmprĂŁstie repede. Si pĂŁdurarii urmĂŁresc aceste aspecte si cĂŽnd se vede, se aude ceva, vin si ne spun. Este bine ca cetĂŁtenii sĂŁ nu se apropie foarte mult de zimbri, iar ĂŽn cazul unei ĂŽntĂŽlniri surprinzĂŁtoare sĂŁ se retragĂŁ usor, cu fata spre animale, sĂŁ nu se agite pentru a nu le ĂŽnfuria. Se poate vorbi de semne prevestitoare ale unui atac cĂŽnd zimbrul ĂŽsi ridicĂŁ coada, ĂŽncepe sĂŁ fornĂŁie, scurmĂŁ pĂŁmĂŽntul si lasĂŁ capul ĂŽn jos“, a spus Sebastian CĂŁtĂŁnoiu, avertizĂŽnd cĂŁ o astfel de ĂŽnfruntare poate fi fatalĂŁ pentru cei care tin cu tot dinadinsul sĂŁ se apropie prea mult de un zimbru.
Inginerul a mentionat cĂŁ incidentele care au apĂŁrut ĂŽn alte tĂŁri cu populatii de zimbri ĂŽn libertate au fost rare si s-au datorat ĂŽn exclusivitate omului. Si a dat exemplul unui cetĂŁtean turmentat care provocase un animal, dar si al unei bĂŁtrĂŽne care se gĂŽndise sĂŁ alunge un zimbru care-i pĂŁtrunsese ĂŽn curte, lovindu-l cu o mĂŁturĂŁ.

Nu mai primesc hranĂŁ

Cei trei masculi si douã femele care au fost eliberati de echipa PNVN au ajuns abia acum la momentul în care vor trebui sã se descurce singuri în sãlbãticie. Pentru a le face tranzitia mai usoarã, poarta tarcului de preeliberare a fost lãsatã deschisã în ultimele sãptãmîni, astfel încît animalele s-au putut întoarce oricînd la staulul cu fîn si concentrate pentru a-si completa necesarul de hranã. Dar acum pot gãsi mîncarea în naturã, fiindcã sezonul de vegetatie este în toi, asa cã de la data de 1 mai îngrijitorii nu le vor mai pune deloc furaje. În aceste conditii este de asteptat ca zimbrii sã se îndepãrteze tot mai mult. Fiecare dintre ei are prevãzut în jurul gîtului cîte un radiocolar cu ajutorul cãruia echipa de monitorizare cunoaste permanent locul în care se aflã, chiar dacã nu existã contac vizual. Se vor evalua si noi coridoare de migratie, fiindcã la 80 de kilometri de zona Chitele, la granita dintre Ucraina si România existã o populatie de zimbri în libertate cu care exemplarele nemtene s-ar putea întîlni la un moment dat.
Un program de reintroducere ĂŽn libertate a acestei specii este derulat ĂŽn România doar de cĂŁtre Administratia Parcului Natural VĂŽnĂŁtori Neamt. Proiectul „ÎmbunĂŁtĂŁtirea stadiului de conservare a speciei zimbru ĂŽn Parcul Natural VĂŽnĂŁtori Neamt“ este finantat de Fondul European de Dezvoltare RegionalĂŁ si are o duratĂŁ de implementare de 36 de luni, de la 1 aprilie 2010 pĂŽnĂŁ la 31.03.2013, valoarea totalĂŁ fiind de 1.465.121 lei. Scopul este obtinerea unui statut de conservare favorabil ĂŽn zona Parcului VĂŽnĂŁtori, astfel ĂŽncĂŽt ĂŽn perioada ulterioarĂŁ ĂŽncheierii proiectului sĂŁ se poatĂŁ asigura existenta unei populatii viabile de zimbri, pentru ĂŽnceput ĂŽn zona PNVN, si ĂŽn viitor ĂŽn partea nordicĂŁ a Carpatilor Orientali. În prezent la VĂŽnĂŁtori-Neamt se mai aflĂŁ 6 exemplare ĂŽn cadrul grĂŁdinii zoologice, si alti 19 zimbri au rĂŁmas ĂŽn tarcul de aclimatizare ce se ĂŽntinde pe o suprafatĂŁ ĂŽmprejmuitĂŁ de 180 de hectare de teren, unde se ĂŽncearcĂŁ obisnuirea cu semilibertatea pentru ca ĂŽn timp sĂŁ fie repopulate pĂŁdurile cu aceastĂŁ specie legendarĂŁ. Este posibil ca o parte dintre ei sĂŁ facĂŁ parte din urmĂŁtoarele grupuri ce vor fi eliberate, dar cei de la Parcul VĂŽnĂŁtori se gĂŽndesc si la aducerea unor alte exemplare din tarĂŁ sau strĂŁinĂŁtate, lucrĂŽnd ĂŽn prezent la accesarea altor proiecte care sĂŁ ofere sursele necesare de finantare. Biologul RĂŁzvan Deju, coordonatorul proiectului derulat de Parcul VĂŽnĂŁtori, a declarat cĂŁ se doreste eliberarea unui nou grup ĂŽn primĂŁvara anului 2013, dar si ĂŽn cea din 2014. „Trebuie sĂŁ continuĂŁm aceste reintroduceri ĂŽn libertate. DacĂŁ rĂŁmĂŽnem doar la stadiul de acum, nu ĂŽnseamnĂŁ nimic. Trebuie sĂŁ fructificĂŁm acest moment, oportunitatea ne obligĂŁ sĂŁ continuĂŁm eforturile de a duce tara noastrĂŁ ĂŽntr-un interval scurt de timp ĂŽn clubul select al tĂŁrilor cu populatii viabile de zimbru ĂŽn libertate“, a spus RĂŁzvan Deju. Initiatorii proiectului cred cĂŁ nimeni nu va fi tentat sĂŁ vĂŽneze legendarele animale, pentru cĂŁ acestea vor fi supravegheate permanent, iar riscurile la care s-ar expune braconierii ar fi foarte mari. Ar iesi un scandal imens care ar pune toate fortele pe urmele lor si nici amenda nu este de neglijat, ea ridicĂŽndu-se la suma de 30.000 euro. Rezervatia de zimbri si faunĂŁ carpatinĂŁ „Dragos VodĂŁ“, a fost ĂŽnfiintatĂŁ ĂŽn anul 1970, primele trei exemplare fiind aduse din Polonia. În 1974, s-au nĂŁscut primii doi zimbri ĂŽn cadrul rezervatiei.