„Stranierii“ tĂŽnjesc dupĂŁ obiceiurile de acasĂŁ

• la TĂŁmĂŁseni, circa 50 de „stranieri“ au organizat un mini-festival folcloric, animat de Cecilia VĂŁtĂŁmĂŁnelu, plecatĂŁ de 20 de ani ĂŽn Italia

Comuna TĂŁmĂŁseni a gĂŁzduit vineri seara, 24 august, o manifestare deosebitĂŁ a localnicilor care muncesc ĂŽn strĂŁinĂŁtate si care ĂŽn aceste zile se pregĂŁtesc din nou sĂŁ plece. S-a decis organizarea unei petreceri comune, la care au participat, cu mic, cu mare, o parte din familiile „stranierilor“ si care ĂŽn urmĂŁ cu 20 de ani fĂŁceau parte din ansamblul folcloric al localitĂŁtii, care functiona sub ocrotirea profesoarei Mariana Ignat, recent iesitĂŁ la pensie. Sufletul acestei petreceri a fost Cecilia VĂŁtĂŁmĂŁnelu, plecatĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu douĂŁ decenii ĂŽn Italia. ÎmpreunĂŁ cu Adrian Moraru, ce doi au decis sĂŁ organizeze o asemenea actiune de socializare, unicĂŁ ĂŽn felul ei acasĂŁ, dar foarte uzitatĂŁ printre strĂŁini. Într-o românĂŁ cu un puternic accent italian, organizatoarea ne-a mĂŁrturisit: „Am plecat de o perioadĂŁ destul de lungĂŁ din tarĂŁ, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu sper sĂŁ mĂŁ ĂŽntorc acasĂŁ atunci cĂŽnd ĂŽn România vor fi vremuri mai bune. România e o tarĂŁ frumoasĂŁ, cu traditii strĂŁmosesti care ne urmeazĂŁ si dupĂŁ care rĂŽvnim. De cĂŽte ori revenim acasĂŁ, cĂŁci nicĂŁieri nu-i mai bine ca acasĂŁ, ne face plĂŁcere sĂŁ fim ĂŽmpreunĂŁ. TĂŁmĂŁseni este vestitĂŁ prin hĂŁrnicia oamenilor ei, care sĂŽnt cĂŁutati ĂŽn strĂŁinĂŁtate, pentru seriozitatea cu care lucreazĂŁ, mai ales ĂŽn constructii. Acolo, departe de tarĂŁ, am ĂŽncropit un ansamblu folcloric de care sĂŽntem mĂŽndri. Asa au fĂŁcut si cei din comunitatea albanezĂŁ, si din cea marocanĂŁ si atunci cĂŽnd se organizeazĂŁ manifestĂŁri regionale folclorice ne ĂŽntĂŽlnim si noi sĂŽntem tare mĂŽndri de obiceiurile si traditiile noastre. MĂŁ bucur foarte mult cĂŁ ĂŽn felul acesta nu se pierde traditia de la bunicii nostri“. Si Adrian Moraru lucreazĂŁ tot ĂŽn Italia. „Ne-a pĂŁrut bine cĂŁ dupĂŁ 20 de ani am reusit sĂŁ ne adunĂŁm si sĂŁ pregĂŁtim acest spectacol folcloric, pentru a ne aminti de vremurile frumoase de atunci. Obiceiurile folclorice din TĂŁmĂŁseni, horele, sĂŽrbele, bĂŁtutele sĂŽnt vestite acum si ĂŽn Italia si ĂŽn alte locuri din lume“, a spus sĂŁteanul, lĂŽngĂŁ care se afla sotia ĂŽmbrĂŁcatĂŁ ĂŽn costum national si tĂŽnĂŽnd ĂŽn brate o copilitĂŁ bucĂŁlatĂŁ, ĂŽmbrĂŁcatĂŁ ĂŽn catrintĂŁ si ie, cu un batic rosu, gĂŽngurind ĂŽnsĂŁ italieneste, cum a ĂŽnvĂŁtat la grĂŁdinitĂŁ. Lucian VĂŁtĂŁmĂŁnelu, rĂŁmas acasĂŁ, a preluat de la mama sa stafeta organizĂŁrii ansamblului folcloric, cu care participĂŁ an de an la manifestĂŁri din tarĂŁ. Profesoara Mariana Ignat este extrem de mĂŽndrĂŁ de fostii ei elevi, care de cĂŽte ori vin ĂŽn tarĂŁ vor s-o ĂŽntĂŽlnescĂŁ si nu concep sĂŁ o excludĂŁ de la asemenea manifestĂŁri. „Obiceiurile sĂŽnt preluate din generatie ĂŽn generatie de fostii nostri elevi care au continuat o traditie. Constat cu bucurie cĂŁ doamna Cecilia VĂŁtĂŁmĂŁnelu a rĂŁmas cu acelasi entuziasm si vibreazĂŁ la frumusetea folclorului nostru si acolo, departe de tarĂŁ, vrea sĂŁ nu fie uitate nici jocul caprei, nici al ursului, nici a cĂŁlusarilor, nici colindele, nici plugusorul, dar mai ales iubeste horele noastre, care ne individualizeazĂŁ peste hotare“, a declarat Mariana Ignat. Si cei aproximativ 50 de „stranieri“, care de astĂŁzi se pregĂŁtesc iarĂŁsi sĂŁ plece, au petrecut pĂŽnĂŁ dimineata horind si hĂŁulind româneste.