Mii de oameni au trĂŁit „fiorul“ Zilei Nationale

• ĂŽn orasele Neamtului au fost organizate festivitĂŁti menite sĂŁ marcheze importanta Zilei Nationale •

1 Decembrie a scos mii de nemteni din case, ieri, cĂŽnd au avut ocazia de a fi martori la ceremoniale militare si religioase. La Piatra Neamt, evenimentul dedicat Zilei Nationale a României s-a tinut ĂŽn Piata Tricolorului. DupĂŁ prezentarea onorului militar, slujba religioasĂŁ si discursul oficialitĂŁtilor, toatĂŁ suflarea a fost martorĂŁ la defilare si la o paradĂŁ cu tehnica militarĂŁ. Cei mai ĂŽncĂŽntati s-au dovedit a fi copiii, unii dotati cu stegulete, altii pregĂŁtiti sĂŁ aplaude frenetic la vederea militarilor. DupĂŁ aceste memente emotionante, bucuria din sufletele participantilor a fost mentinutĂŁ pentru aproape o orĂŁ de cĂŁtre dansatorii si solistii Centrului pentru CulturĂŁ si Arte Carmen Saeculare, care au cĂŽntat si dansat. Ziua NationalĂŁ a fost sĂŁrbĂŁtoritĂŁ la TĂŽrgu Neamt printr-o manifestare de mai mare amploare decĂŽt la alte editii. Programul a cuprins o ceremonie militarĂŁ si religioasĂŁ la care au asistat, ĂŽn ciuda frigului, persoane de toate vĂŽrstele, cel mai mic fiind un bĂŁietel de un an si nouĂŁ luni, ĂŽn costum popular, care flutura cu mĂŽndrie un tricolor. Conducerea Detasamentului de Pompieri s-a implicat alĂŁturi de conducerea primĂŁriei ĂŽn organizarea activitĂŁtii dedicate Zilei Uniri, astfel cĂŁ participantii au putut urmĂŁri o defilare a trupelor si tehnicii din dotare, dar si momentul unor avansĂŁri ĂŽn grad ĂŽnainte de termen. „Datoria noastrĂŁ este sĂŁ continuĂŁm ceea ce s-a ĂŽnceput la 1 Decembrie 1918, pentru cĂŁ reforma si modernizarea statului român ĂŽncĂŁ nu s-a terminat. În fiecare an, aceastĂŁ zi ĂŽnseamnĂŁ mult mai mult decĂŽt ĂŽn anul precedent. Amploarea pe care o iau manifestĂŁrile de patriotism atĂŽt pe media, pe retelele sociale cĂŽt si ĂŽn comunitĂŁtile locale este cu atĂŽt mai surprinzĂŁtoare cu cĂŽt identitatea noastrĂŁ nationalĂŁ este dublatĂŁ de identitatea europeanĂŁ“, a spus primarul Daniel Harpa. Ziua NationalĂŁ a fost sĂŁrbĂŁtoritĂŁ, la Bicaz, printr-o manifestare organizatĂŁ de administratia localĂŁ la Monumentul Eroilor, amfitrion fiind primarul Nicolae SĂŁlĂŁgean. Si-au adus prinosul de recunostintĂŁ fatĂŁ de istoria neamului liderii comunitĂŁtii, conducerile unor partide, firme, cetĂŁtenii orasului, elevi si veterani, ce l-au avut ĂŽn frunte pe seful asociatiei, Vasile Chiritescu. DupĂŁ depunerile de coroane, preotii au oficiat un Te Deum ĂŽn memoria celor cĂŁzuti la datorie de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Atmosfera de solemnitate a fost conferitĂŁ si prin cuvĂŽntul profesorului de istorie Dragomir Oprea: „România Mare nu a fost un dar, pentru cĂŁ darul ĂŽl primesti gratuit, ci prin jertfa celor 800.000 de români cĂŁzuti pe cĂŽmpul de luptĂŁ ĂŽn rĂŁzboiul reĂŽntregirii neamului. Din nefericire, România Mare realizatĂŁ atunci nu a durat decĂŽt 22 de ani, deoarece ĂŽn vara anului 1940, vecinii hrĂŁpĂŁreti s-au ĂŽnfruptat din teritoriile acesteia. Mai ĂŽntĂŽi la 27 iunie, cĂŽnd din ordinul lui Stalin Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei au fost smulse din trupul României si anexate Rusiei Sovietice, apoi ĂŽn Vinerea NeagrĂŁ, la 30 august 1940, Ardealul de Nord cu o suprafatĂŁ impunĂŁtoare de 42.000 de kmp si 2,6 milioane de locuitori, au intrat ĂŽn componenta Ungariei Horthiste, iar ca sĂŁ fie complet acest tablou al mutilĂŁrii, s-au ĂŽnfruptat si bulgarii din Cadrilater. Nu ĂŽntĂŽmplĂŁtor, ĂŽn 22 iunie 1941 la chemarea maresalului Antonescu din trenul Patria din Gara Piatra Neamt, românii au pornit rĂŁzboiul dezrobirii si au ajuns pĂŽnĂŁ la Stalingrad. Voiau sĂŁ refacĂŁ România Mare. Dar n-a fost sĂŁ fie. (...) Unde ne gĂŁsim astĂŁzi? (...) Mi-e groazĂŁ sĂŁ cred cĂŁ nu-i exclus ca peste patru ani cĂŽnd vom sĂŁrbĂŁtori centenarul sĂŁ avem mai multe Românii, una peste Prut, o alta cea realizatĂŁ de Cuza, a treia ĂŽn Ardeal si alta ĂŽn diaspora“. Iar primarul Nicolae SĂŁlĂŁgean avea sĂŁ cheme toti românii, oriunde s-ar afla la unitate si ĂŽntelegere: „Este Ziua NationalĂŁ si trebuie sĂŁ fim mĂŽndri cĂŁ sĂŽntem români. Vom reusi, tinĂŽnd aproape si fiind uniti. SĂŁ nu uitĂŁm istoria acestui neam, traditiile, faptul cĂŁ acest pĂŁmĂŽnt sfĂŽnt trebuie respectat“. Activitatea a continuat cu spectacol folcloric oferit de cĂŁtre ansamblul pregĂŁtit de Petrut Popovici, directorul Casei de CulturĂŁ, si ĂŽncheiat prin oferirea de cĂŁtre organizatori tuturor participantilor a unor gustoase sarmale de post si a unei cĂŁni cu vin fiert. De retinut faptul cĂŁ cel mai mic participant la manifestare a fost un copilas de doar 5 luni, ĂŽmbrĂŁcat ĂŽntr-un frumos strai national.