Piata arsĂŁ - ar fi loc de praznic la 1 an

• ĂŽn noaptea de 18/19 iulie 2014, Piata CentralĂŁ din Piatra Neamt a ars din temelii • de atunci s-au tot fĂŁcut documentatii si se asteaptĂŁ reconstruirea • Compania NationalĂŁ de Investitii ar asigura finantarea •

A trecut un an de cĂŽnd municipiul Piatra Neamt a rĂŁmas fĂŁrĂŁ Piata CentralĂŁ AgroalimentarĂŁ si ĂŽn tot acest timp autoritĂŁtile au fost prinse cu zeci de expertize, contraexpertize, ĂŽntĂŽmpinĂŁri si s-au umplut de asigurĂŁri cĂŁ va fi „bine“ de la cei care gestioneazĂŁ banii si pot asigura finantarea. Drumul parcurs pĂŽnĂŁ acum a fost extrem de sinuos si ĂŽncĂŁ nu se stie unde se va opri. De certitudine ar fi cĂŁ se va asigura finantare de la Compania NationalĂŁ de Investitii. Nu se stie cĂŽnd anume va ĂŽncepe treaba, pentru cĂŁ au trecut circa trei sĂŁptĂŁmĂŽni de cĂŽnd s-a adus ĂŽn provincie vorbĂŁ de la CapitalĂŁ cĂŁ se dau bani publici pentru respectivul obiectiv. Desi dupĂŁ ultimele discutii cu autoritĂŁtile centrale, reprezentantii PrimĂŁriei Piatra Neamt au crezut cĂŁ ĂŽn cĂŽteva zile va ĂŽncepe treaba, iar s-a asezat linistea peste proiectul de la poalele PietricicĂŁi. Asa cum spunem, noapea trecutĂŁ s-a ĂŽmplinit fix un an de cĂŽnd piata a ars. La cĂŽteva luni de la marele incendiu, s-a tras concluzia cĂŁ vĂŽlvĂŁtaia din noaptea de 18 spre 19 iulie 2014 a pornit de la un scurtcircuit, produs de un boiler rĂŁmas ĂŽn prizĂŁ. Imaginile cu piata ĂŽn fĂŁcĂŁri au fost apocaliptice, avĂŽnd ĂŽn vedere dimensiunea obiectivului care ardea cu tot ce se afla ĂŽn el: de la produse de pe tarabe - fructe si legume, si pĂŽnĂŁ la cele de uz industrial, care ocupau standurile de la etaj. S-a intervenit cu toate masinile pompierilor de la Piatra Neamt, Roman, TĂŽrgu Neamt, Roznov si SĂŁvinesti dar nu s-a reusit ca pĂŽrjolul sĂŁ poatĂŁ fi limitat. Mult s-a discutat despre faptul cĂŁ nu a functionat sistemul de alarmĂŁ, cĂŁ paznicii ba au fost, ba n-a fost la datorie, cĂŁ pompierii au venit prima datĂŁ doar cu duoĂŁ masini, spunĂŽndu-li-se cĂŁ ardea doar o tarabĂŁ. Istoria „poznelor“ a continuat cu alte episoade, precum sechestru pus pe piatĂŁ de cĂŁtre Urban, societatea care o avea ĂŽn administrare si care acum cĂŽtiva ani a luat o sumĂŁ imensĂŁ cu care a fĂŁcut... ĂŽnfrumusetarea orasului si apoi nevoia de a fi scoasĂŁ de sub sechestul pus de bancĂŁ, pentru a putea intra suprafata ĂŽn discutie, ca sĂŁ se reia construirea. Si belele au continuat cu un colt betonat, care nu a fost mistuit de flĂŁcĂŁri si pentru care au fost necesare multe expertize, ca ĂŽn final sĂŁ se stabileascĂŁ faptul cĂŁ el poate fi ĂŽnglobat ĂŽn viitoarea structurĂŁ. Consilierii locali pietreni au fost si ei chemati ĂŽn cĂŽteva rĂŽnduri, ca sĂŁ tot voteze proiecte ĂŽn favoarea demarĂŁrii santierului. Poate pĂŽnĂŁ la venirea toamnei, autoritĂŁtile centrale care au dat un aviz pozitiv pregĂŁtirii licitatiei, vor trece si la fapte. Între timp, micii comercianti s-au reorientat si si-au amenajat tarabe dupĂŁ cum i-a dus capul. Dincolo de aceste aspecte, iatĂŁ ce publicam ĂŽn Monitorul , ĂŽn editia din 23 iulie 2014, ĂŽn articolul intitulat „O zi prin piata arsĂŁ“.

Oameni necĂŁjiti

Piata CentralĂŁ se dovedeste a fi unul dintre cele mai vizitate locuri din oras. PĂŽnĂŁ acum cĂŽteva zile lumea venea sĂŁ se aprovizioneze cu unele, altele, acum vine ĂŽntĂŽi sĂŁ se uite la ce a fost cĂŽndva si ce a rĂŁmas din acest obiectiv, dupĂŁ care fiecare cumpĂŁrĂŁ dupĂŁ nevoi. Comerciantii ĂŽncearcĂŁ sĂŁ se adapteze noilor conditii din mers, astfel cĂŁ ieri se ridicau corturi, se bĂŁteau scĂŽnduri pentru un fel de dusumele, se amenajau tarabe. DupĂŁ puterea financiarĂŁ a fiecĂŁruia, s-au dotat cu cele necesare. „Mi-am luat cort, urmeazĂŁ sĂŁ cumpĂŁr cĂŽntar, case de marcat, sĂŁ ĂŽmi aduc o tarabĂŁ, sĂŁ pun la punct dusumelele, ca sĂŁ nu stĂŁm cu marfa pe asfalt. Opt ani am avut tarabĂŁ ĂŽn piatĂŁ si am cotizat la Urban de nu vreau sĂŁ mĂŁ gĂŽndesc cĂŽti bani am dat! Nu de putine ori le-am zis cĂŁ de pe spinarea noastrĂŁ au fĂŁcut bani, pentru cĂŁ noi cotizam si iarnĂŁ, si varĂŁ. Si atĂŽta le-am mai cerut sĂŁ punĂŁ la punct instalatia de aclimatizare, cĂŁci ni se strica marfa, dar n-au vrut! Suspect tare incendiul asta, care a mistuit atĂŽta marfĂŁ si a distrus atĂŽtea vieti! Dar a ars piata cĂŽnd expirau zeci si zeci de contracte dintre chiriasi si Urban. Chiar ne-am ĂŽntrebat de ce ne-au fĂŁcut contractul pe sase luni si nu pe un an, ca pĂŽnĂŁ acum! SĂŽnt multe de spus... ĂŽncepĂŽnd cu garantia pe care ne-au luat-o de ani de zile si nu stiu dacĂŁ ne-o ĂŽnapoiazĂŁ! Acum, dupĂŁ incendiu, am rĂŁmas cu o pagubĂŁ de vreo 5.000 de lei, cĂŽt era marfa, si au ars toate cele necesare - casĂŁ de marcat, cĂŽntar, documente, contractele de muncĂŁ ale noastre si vĂŽnzĂŁtorilor plus niste bani care fuseserĂŁ fĂŁcuti ĂŽn ultima zi de activitate. Aici mi-am trĂŁit tineretea, printre fructe si legume si ca sĂŁ avem ce vinde, am stat mai mult ĂŽn en-gross-uri decĂŽt acasĂŁ. N-am putut sĂŁ dorm si eu civilizat, sĂŁ am o noapte ĂŽntreagĂŁ la dispozitie, ca sĂŁ mĂŁ odihnesc. CĂŽnd am auzit cĂŁ arde piata, am venit imediat si de atunci mĂŁ tot ĂŽntreb cum a putut fi atĂŽt de mult foc. Povestea cu scurt-circuitul e discutabilĂŁ, desi la cĂŽte improviizatii erau la instalatia electricĂŁ, e posibil si asta“, a spus o comerciantĂŁ. Alti patroni care s-au apucat de amenajat spatii ĂŽn aer liber vociferau cĂŁ ar trebui mutate tonetele cu flori din perimetrul respectiv, pentru cĂŁ „lumea de mĂŽncare are nevoie, nu de buruieni“.
.

„Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales“

Alti pietari vînd, în conditii vitrege, lactate în aer liber. Unul, dotat cu un plici, fugãrea mustele care amusinau pe lîngã casurile asezate pe tarabã, în plin soare. Alti vînzãtori, mai precauti, îsi tineau boturile de brînzã acoperite cu bucãti de tifon, pãzindu-le astfel de atacul insectelor. Un bãrbat stivuise, lîngã brînzã si urdã, si niste bucãti de slãninã care începuse pe la colturi sã devinã translucidã, topindu-se la soare. Întrebati dacã nu se tem de contoale de la DSV, oamenii s-au uitat lung, parcã dînd de înteles cã fix asta le-ar mai lipsi. Asa cã pãrãsim zona lactatelor în strigãtele vînzãtorilor dornici de a face un ban si de a scãpa de marfa care risca sã dospeascã la soare.
Pe la fructe si legume, lumea stĂŁtea la rĂŽnd sĂŁ se aprovizioneze. PĂŽinea, ĂŽn cea mai mare parte, se vindea direct din masinĂŁ, pentru a se evita folosirea vreunui alt loc. Mai greu era la cĂŁrnoase ĂŽn ceea ce se numeste acum Piata CentralĂŁ, dar au mai mult succes magazinele de profil din zonĂŁ. Printre sutele de oameni veniti sĂŁ vadĂŁ dimensiunile dezastrului se afla si o bĂŁtrĂŽnĂŁ, care plĂŽngea lĂŽngĂŁ folia care ĂŽncercuia normanul de fiare de parcĂŁ altĂŁ pierdere pe lume nu mai putea exista. „Ce-am avut noi aicea si cu ce ne-am ales! Veneam zi de zi ĂŽn piatĂŁ si ĂŽmi cumpĂŁram ce aveam nevoie, dar niciodatĂŁ nu mi-am permis prea multe... MĂŁ uitam cu jind cĂŽte bunĂŁtĂŁti erau la vĂŽnzare si tare mai oftam cĂŁ nu ĂŽmi permiteam sĂŁ le iau. Acum mi se rupe sufletul cĂŽnd vĂŁd cĂŁ s-au fĂŁcut scrum!...“, spunea bĂŁtrĂŽna, sprijinindu-se de bratul unei amice.
Ca sĂŁ nu se pomeneascĂŁ cu musafiri ĂŽn zona strict interzisĂŁ, politistii locali dau ture ĂŽn special pe latura unde a fost sectorul de panificatie si cel cu cĂŁrnoase. Se asigura paza halei ĂŽn perimetrul unde se afla zona de carne pentru cĂŁ acolo mai rĂŁmĂŁseserĂŁ bunuri nedistruse sau partial distruse si tentatia era mare. AtĂŽt din partea comerciantilor, care doreau sĂŁ intre pentru a-si mai recupera cĂŽte ceva, cĂŽt si din partea cersetorilor sau a oamenilor fĂŁrĂŁ adĂŁpost care umblau sĂŁ caute bani sau resturi de mĂŽncare. Mai vedeau cĂŽte un colt de cozonac si tare s-ar fi bĂŁgat sĂŁ-l ia...