Contemporanii nostri. Inginer Florin BuruianĂŁ

Florin Buruianã s-a nãscut la data de 29 noiembrie 1937, în comuna Sagani din judetul Chilia, Basarabia, astãzi Ucraina, într-o familie de învãtãtori, cu doi copii. În 1940, nevoitã sã pãrãseascã rosturile si locurile natale, familia s-a refugiat în Oltenia si apoi în judetul Iasi, în comuna Prisecani. La vârsta de 13 ani, a început cursurile Liceului Internat (azi Colegiul National Negruzzi), pe care le-a absolvit cu o medie care îi permitea sã se înscrie la orice facultate. A optat pentru Facultatea de Electrotehnicã a Institutului Politehnic din Iasi si dupã ce a obtinut diploma de inginer a decis sã vinã la Piatra Neamt pentru a lucra la Combinatului de Fire Sintetice Sãvinesti, aflat în faza de pionierat. Având o pregãtire profesionalã deosebitã, s-a distins ca inginer stagiar si a parcurs toate treptele ierarhice de la simplu inginer la functia de director în cadrul CFS Sãvinesti. În 1961 s-a cãsãtorit cu Ioana Carpen, o frumoasã tânãrã pietreancã, fiica unui ofiter superior, care i-a asigurat linistea si cãldura unui cãmin adevãrat. Dupã revolutie, din dorinta de a contribui la edificarea unei noi societãti, a candidat din partea PNTCD si a Conventiei Democrate si a fost ales senator în legislatura 1992-1996, pentru ca în urmãtoarea legislaturã sã opteze pentru aceeasi functie, dar ca independent. A fãcut parte din guvern ca ministru secretar de stat în Ministerul Industriei si Comertului, pentru ca în 1997 sã fie obligat sã opteze si a ales sã continue activitatea de senator si secretar al Biroului permanent, calitate în care a avut interventii extrem de pertinente. Dezamãgit de evolutia scenei noastre politice, a refuzat cel de-al treilea mandat si s-a retras din viata politicã. Personalitatea celui dispãrut recent s-a închegat înainte de toate în prestantã si verticalitate, pentru cã a fost, în toate împrejurãrile, un domn adevãrat, perfect echilibrat, indiferent cã se adresa unor egali sau de subordonati. Când trasa o sarcinã cuiva, nu lãsa lucrurile la voia întâmplãrii. Se interesa dacã cel vizat îsi poate asuma realiza acelei sarcini, dacã avea nevoie de un ajutor, dacã avea cele necesare, dacã se putea încadra în timp, dacã mai avea nevoie de o întâlnire intermediarã si asa mai departe, încât la sfârsitul întrevederii acesta era în perfectã cunostintã de cauzã. A fost nu numai un profesionist dãruit si interesat de progres, ci si un iubitor de frumos, de muzicã, de cãlãtorii, de lecturã, un coleg si un prieten fãrã egal. A rãspuns întotdeauna si la bucuriile si la necazurile celor din preajmã, dovedindu-se aceeasi persoanã echilibratã, care impunea respect, fãrã sã ridice tonul, fãrã sã-i judece pe altii, fãrã sã-si aroge aerul de superioritate propriu multora dintre cei aflati în functii de conducere. A fost un familist deosebit, si-a iubit familia, fiica, nepotica si ginerele si, fãrã îndoialã, sotia. A avut, la rându-i noroc, si când Dumnezeu l-a pus la încercare si la greu, doamna lui l-a îngrijit, l-a ocrotit cu un rar devotament, cu o dragoste fãrã limite, pânã în ultimele clipe de viatã. Inginerul Florin Buruianã lasã în urmã un nume frumos, plin de demnitate si dragoste de aproape, de cetãtean dãruit societãtii si binelui celorlalti, model desãvârsit pentru toti cei care l-au cunoscut si l-au pretuit si asa va rãmâne în amintirea lor.
N.R.: AstĂŁzi se ĂŽmplinesc 40 de zile de la decesul inginerului Florin BuruianĂŁ.