Legiferăm, legiferăm, pînă ne găsim un loc

Se apropie finalul celei de a saptea legislaturi a Parlamentului si alesii neamului se pregătesc să-si facă bagajele de ducă, marcati de o îngrijorare crescândă. Mai ales de când cu prădalnicele „criterii de integritate“ ale partidelor compromise, senatorii si deputatii nu-si mai găsesc rosturile zilelor ce vor urma după viata parlamentară. S-a declansat o zbatere subterană, aparent greu de sesizat la prima vedere, în a căuta noi oportunităti, în afara Parlamentului, care să asigure supravietuirea ex-parlamentarului în conditii, cel putin la fel de confortabile, pe drumul propăsirii continue. Există o foame de locuri căldute, care dacă nu există trebuie să fie create în regim de urgentă.
Inventivitatea nu are limite în acest sens. S-a găsit solutia creării de noi si noi organisme de „utilitate publică“, care să asigure functii bănoase si suspuse pentru cei care nu vor mai fi parlamentari si pentru clientela partidelor din care acestia provin. Locul unde astfel de oportunităti pot fi create este Parlamentul în care initiatorii solutiilor de supravietuire îsi transpun intentiile de viitor în legi. La Senat, în prezent se coace la foc potrivit, un proiect de lege, care vizează un nou model de organizare, prin asociere, a consilierilor juridici de tot neamul, de pe întreg teritoriul României. Împotriva vointei lor, se doreste ca acestia să fie ajutati să treacă strada prin asociere fortată într-un ORDIN unde să activeze pe bază de autorizatii si cotizatii. Structurile piramidale de conducere ale Ordinului vor fi constituite de sus în jos, modelul neavând nimic democratic si constitutional. Bucurestiul, care conform modelului propus este rampa de lansare a Ordinului, are deja conducerea ocupată de initiatorii legii, care au prerogative de zei peste muritorii cu studii juridice. Unul dintre initiatorii proiectului este senatorul Ioan Chelaru, care mult as vrea să stiu, cu ce i-au căsunat consilierii juridici si de ce tine neapărat să-i vadă înregimentati sub flamurile unei initiative controversate. Poate nu toti , dar suficienti consilieri juridici, din interes profesional, sunt cuprinsi în structuri asociative, pe specialităti, participând la activităti, organizate pe plan national sau international. Sub tăvălugul noii legi, acesti consilieri vor fi fortati să renunte la apartenenta la asocieri, dacă vor să mai profeseze în continuare. Nu ar fi nimic de comentat dacă acest Ordin ar fi o structură care să se realizeze, de jos în sus, în mod voluntar si care să coexiste în paralel cu alte structuri asociative, deja existente si care să ofere oportunităti stimulative pentru consilierii membri. Dar Ordinul se doreste a fi UNIC pe tară, să detină întreg monopolul organizării si autorizării, să nu permită practicarea meseriei de consilier juridic, decât propriilor membri si bineînteles pe bază de cotizare pe principiul cotei parte. Calitatea de membru al Ordinului presupune obedientă fată de această structură si mai ales fată de conducerea piramidală. Numai comunistii mai practicau înregimentări de anvergura aceasta. Modelul Ordinului nu este nici pe departe o premieră. Cunosc multiple încercări de înregimentare, pe baza unor legi cu dedicatie, a diferitelor categorii profesionale, în care autorii legilor, tineau mortis să asigure dominarea si organizarea profesională, în structuri exclusiviste, care să decidă cine are dreptul să profeseze si cine nu. Astfel, un instructor de conducere auto din Bacău, care a recunoscut public că a mijlocit mita pentru politie, în obtinerea permiselor auto pentru cei pe care îi instruia, si-a convins alesii parlamentari din circumscriptie să lanseze un proiect de lege, prin care toti instructorii auto să fie înregimentati în nu stiu ce Cameră, unde, pe bază de autorizare si cotizatie, să aibă dreptul de a profesa. Interesant este, că în astfel de legi, reglementările referitoare la domeniu, cuprind circa 20-25 % din continut, restul reglementând modul cum se organizează structura, care este schema piramidală, cum se aleg (bineînteles de sus în jos) conducerile, cum se stabilesc retributiile acestora si cum se percep cotizatiile. Elementul comun al tuturor proiectelor de astfel de legi este cel legat de conditionarea profesării de plata cotizatiei, ceea ce este „curat neconstitutional. Nu cu mult timp în urmă, o astfel de tentativă legislativă viza zona asigurărilor de daune auto. Nu se poate spune că domeniul respectiv nu ar trebui reformat. Dar aiuritor este modelul propus, printr-un proiect de lege, care pentru unii parlamentari fără viitor se pare a fi mană cerească. Se vede de la o postă că o mână de interesati, unii chiar din Neamt, caută să pună mâna pe activitatea de acordare a despăgubirilor auto, pentru a decide discretionar cum să se realizeze plata acestora, impunând justitiei solutii unice, limitându-se dreptul de contestare în instante. Principalii beneficiari ai unei astfel de legi ar trebui să fie posesorii de asigurări RCA si CASCO, dar nu este asa. Principalii beneficiari sunt unitătile autoservice, care vor să facă legea în asigurări. Alegerile parlamentare se apropie si în unele comisii parlamentare este fierbere mare. Legile cu dedicatie trebuie promovate cât mai repede. Disperarea induce foamea de locuri pentru parlamentarii care nu se mai regăsesc pe liste.