Toate contractele de muncã, renegociate
• operatiunea trebuie sã se facã rapid timp de o lunã, pînã la 20 decembrie • de anul viitor, dãrile trec de la angajator la angajati • teoretic, salariile ar trebui mãrite mãcar cu dãrile pe care pînã acum le plãteau angajatorii • Schimbarea modului de platã a dãrilor la stat, asa numita Revolutie fiscalã, îi bagã în prizã pe angajatori, dar nici angajatii nu sînt mai relaxati. Mai exact, angajatorii au la dispozitie doar o lunã pentru renegocierea salariilor cu lucrãtorii. De pe 20 noiembrie pînã cel mai tîrziu la data de 20 decembrie salariile oamenilor muncii trebuie modificate în asa fel încît de anul viitor acestia sã poatã plãti atît dãrile lor, cît si cele care pînã acum erau în sarcina angajatorului. Teoretic, drepturile bãnesti, salariile brute, ar trebui mãrite mãcar cu suma pe care pînã acum o datorau angajatorii la stat, astfel încît salariatii sã rãmînã cu un venit net la nivelul la care îl au la acest moment. Termenul de o lunã a fost stabilit de guvernanti pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017, privind modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, totul trebuind sã se încheie pînã la data de 20 decembrie 2017. „Toti angajatorii sînt obligati sã initieze negocierea colectivã, în vederea încheierii contractului sau acordului colectiv de muncã sau a actelor aditionale la contractul sau acordul colectiv de muncã“, a declarat Ioan Popescu, director executiv al Inspectoratului Teritorial de Muncã Neamt. Potrivit normelor legale în vigoare, toti angajatorii, indiferent de numãrul de salariati sau structura capitalului social, sînt obligati ca pînã la data de 20 decembrie sã facã acest lucru. Prin derogare de la prevederile Legii dialogului social si în unitãtile în care nu existã încheiat contract/acord colectiv de muncã, initierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2017. Si negocierea colectivã a actelor aditionale la contractele si acordurile colective de muncã în vigoare este obligatorie. Normele legale mai prevãd faptul cã „în unitãtile în care nu existã sindicat reprezentativ afiliat la o federatie reprezentativã la sectorul de activitate, la negocierea contracteIor/acordurilor colective de muncã sau a actelor aditionale, dupã caz, pot participa reprezentanti ai federatiei sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreunã cu reprezentantii salariatilor“. Acolo unde nu existã sindicat, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncã sau a actelor aditionale, dupã caz, pot participa reprezentantii salariatilor împreunã cu un reprezentant al unei federatii reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederatii sindicale reprezentative la nivel national, la invitatia reprezentantilor salariatilor. ÃŽn concret, asta înseamnã cã în firmele mici, unde nu existã sindicat, patronii care nu se înteleg la leafã cu salariatii lor, trebuie sã aducã un reprezentant al unei mari confederatii, care sã le explice amebelor pãrti cum stã treaba. Practic nici un salariat nu va dori ca de la anul sã aibã bani mai putini, nu multi patroni îsi permit sã creascã lefurile la acest moment, si cel mai probabil nici un repezentant al nici unui mare sindicat nu va putea pune de acord cele douã pãrti. Ideea este cã acolo unde salariatii îsi vor permite, vor renunta la negociere si-si vor cãuta un alt loc de muncã, însã marea problemã va fi acolo unde salariatii nu-si permit sã facã un astfel de gest. ÃŽn ce-i priveste pe angajatii de la stat, aici nu sînt mari probleme, pentru cã tot statul era cel care le dãdea banii de dãri, apoi le recupera la leafã, fiind practic un transfer formal. Singura problemã ar fi cresterea lefurilor la nivelul la care au promis guvernantii, dar aici e o mare teapã. Asta deoarece lefurile vor creste cam cu cît ar trebui sã contribuie functionarii la stat, adicã va creste doar salariul brut, în timp ce drepturile nete rãmîn, cu mici diferente, cît cele de acum.
|
Autentificare
